Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale  și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România pentru perioada 2023-2030 se află în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății.

Strategia își propune să promoveze următoarele obiective generale:

1: Îmbunătăţirea cadrului legislativ privind prevenirea, supravegherea și limitarea IAAM și AMR

2: Îmbunătățirea cunoștințelor și a atitudinii personalului medical asupra IAAM, AMR și privind utilizarea corectă a antibioticelor

3: Asigurarea unui cadru coerent de raportare a datelor de IAAM și AMR la nivel național, în linie cu documentele strategice și cu indicatorii UE și OMS

4: Comunicarea informaţiilor către public, în mod transparent, ca modalitate de combatere a IAAM şi AMR

5: Asigurarea resurselor umane suficiente numeric și ca pregătire şi a resurselor tehnice adecvate monitorizării IAAM și AMR, la nivel naţional

6: Optimizarea utilizării antibioticelor şi vaccinării în medicina umană şi veterinară, în sectoarele de agricultură şi mediu

7: Prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale prin aplicarea unor măsuri eficiente de prevenire a infecțiilor

Monitorizarea şi evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate și cu Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și respectiv cu Comitetul Național pentru limitarea Rezistenţei Microbiene. INSP va dezvolta un cadru de monitorizare și evaluare a strategiei și un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituționali.

Potrivit Notei de fundamentare, situația din România este îngrijorătoare; avem o cunoaștere limitată a dimensiunilor sale în țara noastră, datele disponibile indică un nivel crescut al acestei rezistențe și au fost parcurși prea puțini pași (inclusiv în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene.

Perioada actuală poate fi caracterizată prin:

• Nivel ridicat al consumului de antibiotice (între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană; ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi)
• Utilizarea frecventă nejustificată de antibiotice; sunt utilizate în exces antibiotice de rezervă– cu spectru ultralarg;
• Rezistența bacteriană: datele existente (primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții asociate asistenței medicale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli)
• Infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă o categorie importantă prin faptul că sunt produse mult mai frecvent de germeni multirezistenți și de aceea necesită uneori tratamente antibiotice de rezervă; problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România).