
Avem o concepție greșită despre ceea ce numim sisteme de sănătate. De fapt, „avem niște sisteme de boli, care au fost astfel construite încât au încorporate în ele stimulente care conduc la și mai multe boli”, a declarat Ricardo Baptista Leite, doctor în medicină, șef al catedrei de sănătate publică la Universitatea Catolica Portugalia, deputat în Parlamentul portughez, cu prilejul unei dezbateri privind viitorul sistemelor de sănătate desfășurata în cadrul Forumul Economic Mondial de la Davos.
Vorbind despre viziunea sa asupra viitorului sănătății, a rolului tehnologiei și al datelor, Ricardo Baptista, care este și președinte al "UNITE - Rețeaua de parlamentari pentru sănătate globală", prezentă în mai mult de 90 de țări, spune: „Trebuie să rupem acest ciclu. Cu cât avem mai mulți oameni bolnavi, cu atât mai mulți bani sunt băgați în sistem, în acest cerc vicios care se agravează odată cu creșterea sărăciei și a inegalităților. Și, după cum știm, sărăcia este principalul motor al bolilor. Trebuie să ne îndepărtăm de acest model industrializat și să ne orientăm către un model care se concentrează mai mult pe rezultatele în materie de sănătate, astfel încât să putem reduce povara bolilor și să ne axăm din nou pe creșterea calității vieții și a bunăstării”. Întrebarea pe care o pune Ricardo Baptista este: de ce nu fac politicienii acest lucru? „Cred că ne confruntăm cu o criză de viziune sau, de fapt, cu o lipsă de viziune. Dacă îi întrebați pe lucrătorii din domeniul sănătății din majoritatea sistemelor de sănătate din întreaga lume care este viziunea ministrului sănătății din țara lor pentru zece ani de acum încolo, nu veți primi niciodată același răspuns de două ori. Pentru că nimeni nu știe. Suntem cu toții setați pe modul de supraviețuire, mai ales după pandemia de COVID. Trebuie să știm unde vrem să ajungem. De îndată ce știm ce vrem, atunci putem începe să spunem - OK, care sunt datele pe care trebuie să le strângem? Cum putem rezolva procesul de colectare a datelor?”
Fără o colectare structurată a datelor, nu vom putea apoi să realizăm întregul potențial al Inteligenței Artificiale sau al blockchain-ului, al realității augmentate, al Internetului obiectelor, al tuturor acestor tehnologii uimitoare care vor fi doar teorie dacă nu le punem în practică. „Datele sunt electricitatea secolului XXI”, subliniază Ricardo Baptista.
„Știm că starea de sănătate a cetățenilor depinde în proporție de 60% de factori care nu sunt clinici - factorii comunitari, de mediu, economici, comportamentali. Prin urmare, trebuie să abordăm toți acești factori determinanți ai sănătății pentru a ne asigura că reparăm sistemele de sănătate și că rezolvăm problemele legate de date. Nu putem face acest lucru singuri, guvernele sau plătitorii. Dar nici acestea două nu pot rezolva singure problema. Trebuie să implicăm toate elementele diferite din spectrul guvernamental. Ideea de sănătate în toate politicile trebuie să treacă de la teorie la practică. Avem nevoie de societatea civilă. Sănătate pentru toți va fi o realitate doar dacă ne asigurăm că sunt incluși cei care trăiesc în cele mai vulnerabile situații, altfel vor continua să rămână la margine. Iar cu decalajul digital care există în societăți, cei care se află în cele mai vulnerabile situații vor fi, de asemenea, uitați. Trebuie să convingem politicienii să se implice!”, a declarat parlamentarul portughez.
Bogdan Guță
Fie că vorbim de SUA, de România sau de orice altă ţară din lume, sistemele prin care autoritățile naționale încearcă să asigure sănătatea populaţiei se confruntă cu probleme.
De asemenea, fiecare țară are specificul ei în ceea ce privește sistemul de sănătate. Unele soluții sunt însă valabile pentru toată lumea, cu recomandarea de a le adapta la condițiile locale.
Quinn Media S.R.L
str Plantelor, nr 13, ap 1 bis, sect 2, 023971, Bucuresti
CUI RO30684750
J2012010743408
RO97INGB0000999903241487
ING Bank N.V Amsterdam
© 2016 - 2026 Copyright Politici de sanatate - QUINN Media SRL. Toate drepturile rezervate