Volumul total al consumului de antibiotice în 2021 a fost unul ridicat, fiind în creștere cu 2% față de anul 2020 și similar celui din 2019. Astfel, pentru prima dată în ultimii 10 ani, România a avut anul trecut unul dintre cele mai mari consumuri de antibiotice din Uniunea Europeană raportat la numărul de locuitori.  Datele au fost prezentate de prof. dr. Gabriel Popescu - INBI ”Prof. Dr. Matei Balș” și dr. Roxana Șerban - Institutul Național de Sănătate Publică în cadrul evenimentului organizat de Societatea Română de Microbiologie cu sprijinul reprezentanților din România ai OMS  având ca temă evoluția rezistenței la antibiotice, consumul de antibiotice și situația infecțiilor asociate asistenței medicale.  La manifestare au mai participat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel – președinte Comisia de Sănătate din Senatul României, prof. univ. dr. Alexandru Rafila - Ministrul Sănătății și Ștefana Greavu - Societatea Studenților la Medicină.

Calitatea utilizării antibioticelor este una scăzută per ansamblu și pe cele două categorii majore de utilizare:

• Doar 49,2% din consumul din 2021 a fost reprezentat de antibiotice de linia 1, în continuă scădere în ultimii 12 ani (obiectivul fixat de OMS: cel puțin 60% în anul 2023).
• Procentul de antibiotice a căror administrare are cel mai mare risc de selectare de rezistență bacteriană din totalul celor utilizate în spitale a fost 64,8%, al doilea cel mai ridicat din UE/EEA, în creștere cu aproape 10% față de anul anterior și mult peste media europeană, de 40,5%.
• Raportul dintre consumul de antibiotice cu spectru larg și cu spectru îngust în ambulatoriu a crescut la 5,5, depășind media europeană care a fost de 3,7

„Folosirea în exces a antibioticelor are o evoluție îngrijorătoare în țara noastră și amplifică gravitatea infecțiilor asociate asistenței medicale, mai ales la pacienții critici. Ministerul Sănătății a finalizat ghidurile de bună practică în domeniul diagnosticului și controlului AMR și IAAM. În curând, Guvernul României va adopta cadrul strategic și planul național de acțiune pentru aceste domenii și sperăm că alături de o bună informare și educare a publicului și profesioniștilor din sănătate, aceste măsuri să înceapă să-și arate efectele”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății.

Rezistența bacteriană la antibiotice apare atunci când modificările bacteriilor fac ca medicamentele utilizate pentru tratarea infecțiilor să devină mai puțin eficiente iar unele dintre ele chiar complet inactive. Din nefericire, rezistența la antibiotice reprezintă, după părerea multor specialiști, principala amenințare a secolului al XXI-lea pentru sănătatea publică. Conform unui studiu realizat la inițiativa guvernului Regatului Unit al Marii Britanii, rezistența bacteriană la antibiotice ar putea ucide până la 10 milioane de oameni în anul 2050.

Referitor la rezistența bacteriană la antibiotice, prof. dr. Gabriel Popescu a precizat următoarele: ”În spitalele participante la supravegherea rezistenței principalelor specii bacteriene implicate în infecții invazive s-au înregistrat două tendințe evolutive în anii pandemiei: pe de o parte scăderea numărului de izolate și a rezistenței la antibiotice pentru specii implicate mai frecvent în infecții comunitare (Escherichia coli, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis) dar pe de alta s-a remarcat creșterea numărului de izolate și a rezistenței bacteriene în cazul speciilor mai frecvent implicate în infecții asociate asistenței medicale (Acinetobacter baumannii, Klebsiella pneumoniae, Enterococcus faecium)”.

Bogdan G.