Screeningul pentru cancerul bronhopulmonar cu ajutorul tomografiei computerizate cu doză mică ar preveni peste 18.000 de decese premature. Economiile pentru bugetele de sănătate s-ar ridica la aproximativ 937 milioane de euro, dacă jumătate din populația eligibilă ar fi supusă screeningului, potrivit unui raport prezentat la Conferința mondială 2022 a Asociației internaționale pentru studiul cancerului pulmonar, ce s-a desfășurat la Viena în perioada 6-9 august 2022.

Cancerul bronhopulmonar este principala cauză a deceselor din motive oncologice, reprezentând 1,8 milioane de decese la nivel mondial și aproape 400.000 de decese în Europa în 2020. Screeningul prin tomografie computerizată (CT) volumetrică are potențialul de a aborda această povară grea a bolii prin detectarea precoce a cancerului bronhopulmonar, ceea ce duce apoi la o reducere a mortalității în rândul populațiilor cu risc ridicat. Cu toate acestea, persistă îngrijorările cu privire la implicațiile economice ale implementării programelor de screening pentru cancerul bronhopulmonar la nivel național.

Studiile au indicat faptul că un program de screening cu CT cu volum redus de doze de radiații este rentabil în diverse țări europene, însă există puține dovezi care să demonstreze consecințele financiare ale implementării unui program de screening. Pentru a aborda acest aspect, dr. Xuanqi Pan, Institute for Diagnostic Accuracy, Olanda, și colegii săi au dezvoltat un model de impact bugetar bazat pe studiul NELSON și l-au aplicat la 28 de țări europene. Prezentat pentru prima dată la Conferința mondială privind cancerul pulmonar IASLC 2018, Studiul NELSON a fost un studiu controlat, bazat pe populație, care a înrolat 15.792 de persoane, care au fost randomizate 1:1 fie în grupul de studiu, fie în grupul de control.

Participanților la grupul de studiu li s-au efectuat screening-uri CT la momentul inițial, la un an, trei ani și la cinci ani și jumătate după randomizare. Participanților din grupul de control nu li s-a efectuat niciun screening. Dosarele participanților au fost conectate la registrele naționale cu o acoperire de 100 % în ceea ce privește diagnosticul de cancer (Registrul de cancer din Țările de Jos), data decesului (Centrul de genealogie) și cauza decesului (Statistica Țărilor de Jos). Un grup de experți a analizat 65% din cazuri. Perioada de urmărire a cuprins un minimum de 10 ani, cu excepția cazului decesului, pentru 93,7% dintre participanții înscriși.

Dr. Pan și echipa sa au aplicat acest model pentru a demonstra consecințele financiare și legate de sănătate ale implementării unui program național de screening cancer bronhopulmonar pentru 28 de țări europene, în comparație cu standardul actual de îngrijire (fără screening). Populația eligibilă care a îndeplinit criteriile de includere NELSON a fost supusă screeningului cu gestionarea volumetrică a nodulilor în conformitate cu protocolul NELSON. Rezultatele screeningului NELSON au fost utilizate în model. Populația supusă screeningului s-ar ridica la aproape 21 de milioane de persoane, ceea ce ar duce la evitarea a 18.169 de decese premature cauzate de cancerul bronhopulmonar, cu un impact bugetar de 937,3 milioane de euro, presupunând o rată de absorbție de 50% în Europa.

Costul pentru fiecare deces prematur de cancer pulmonar evitat a fost de 51.588 de euro, iar costul pentru fiecare participant la screening a fost de 45 de euro. Analiza de sensibilitate a arătat că principalii parametri care influențează impactul bugetar total au fost costurile unitare pentru tomografie computerizată și costurile de tratament în stadiul I și în stadiul IV.

Bogdan G.

sursa: www.iaslc.org/about-us