Interviu cu dr. Carmen Ungurean, coordonator prevenție și screening pentru cancer, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Planul european de combatere a cancerului subliniază nevoia de a organiza programe de screening populaționale prin care să fie identificate cazurile aflate la risc de a dezvolta anumite cancere și chiar cancere în stadii incipiente. Astfel, prin screening sistematic și regulat se pot identifica și trata leziuni care au potențial evolutiv malign și se pot depista cazuri incipiente de cancer care pot fi tratate cu succes.

Anul acesta va avea loc o actualizare a Recomandării Consiliului Europei din 2003 privind screeningul pentru cancer, principala modificare fiind includerea în categoria cancerelor pentru care screeningul organizat pe baze populaționale se dovedește eficient mai multor tipuri de cancere. „Pentru a participa la programele de screening, oamenii trebuie să știe unde, cum și pe câți bani. Legat de aspectul financiar, screeningurile trebuie să fie gratuite de la testare până la preluarea în diagnostic și tratament. «Unde» și «cum» sunt întrebările cărora încercăm să le găsim un răspuns prin programele-pilot de screening pe care le implementăm acum și pe care urmează să le extindem și pe următorul exercițiu financiar al Comisiei Europene”, a explicat dr. Carmen Ungurean.

Care sunt tipurile de cancer care vor intra în această actualizare a Recomandării?

Actualizarea privind screeningul pentru cancer va conține recomandări privind tehnologiile folosite ca metode de depistare pentru cele trei cancere incluse deja în programe naționale (de sân, de col uterin și colorectal), dar și recomandări privind screeningul pentru cancerul de prostată, bronhopulmonar și gastric (în statele în care incidența acestui tip de cancer este mare).

Pentru primele trei tipuri de cancer incluse în Recomandarea din 2003 (de sân, de col uterin și colorectal) au fost elaborate Ghidurile europene de asigurare a calității programelor de screening, care subliniază importanța controlului de calitate la fiecare nivel al parcursului pacientului prin screening, stabilesc standardele de calitate, recomandă ferm organizarea de programe de screening pe baze populaționale prin opoziție cu cele oportuniste (diferența este că screeningul oportunist este o consultație ocazională făcută la prezentarea pentru un alt tip de boală – acest tip de testări nu și-au dovedit eficiența nici asupra incidenței, nici asupra mortalității). Ca să fie organizat un program de screening pentru un tip de cancer, trebuie ca afecțiunea să reprezinte o problemă de sănătate publică (să aibă incidență și mortalitate mare), să fie detectabilă în stadiile preclinice (înainte de a apărea simptomele), să fie tratabilă și, evident, să aibă o evoluție care poate fi influențată prin depistare precoce. Pentru cele trei cancere noi, se va emite recomandarea de a se organiza programe de screening și se vor elabora ghidurile de asigurare a calității pentru fiecare dintre ele. Din Programul Băncii Mondiale bazat pe rezultate, de interes pentru domeniul Oncologiei, de fapt, pentru toate bolile cronice, este intenția de a alinia pachetul minimal de servicii medicale în asistenţa medicală primară acordat persoanelor neasigurate la pachetul de servicii de bază acordat persoanelor asigurate.

Dacă se realizează, va reprezenta un pas important în asigurarea accesului universal la servicii de sănătate.

Oportunități de finanțare în oncologie

• Programul Operațional Sănătate 2021-2027
• Programul Național de Redresare și Reziliență
• Programul Băncii Mondiale bazat pe rezultate
• Acțiunile Comune finanțate prin programul EU4Health

Cele 10 inițiative ale Planului european de combatere a cancerului sunt de extremă importanță pentru toate statele membre UE. Care este stadiul lor și la câte dintre ele participă și experți din țara noastră?

România este prezentă în mare parte dintre aceste inițiative.

1. Centrul de cunoștințe pentru cancer a fost deja lansat – este găzduit de Centrul Comun pentru Cercetare al Comisiei Europene.
2. Inițiativa europeană pentru imagistica în oncologie – urmează a fi lansată în 2022.
3. Inițiativa privind eliminarea cancerelor produse de infecțiile HPV (un cumul de inițiative) – România participă la una dintre acțiunile comune privind sprijinul acordat statelor membre pentru implementarea unor campanii la scară largă privind vaccinarea anti-HPV.
4. Schemele europene de screening pentru cancer – elaborarea unor criterii de certificare a serviciilor de screening, diagnostic și tratament al cancerului. Odată cu lansarea Planului european de combatere a cancerului s-a încheiat deja inițiativa Comisiei Europene privind diagnosticul și tratamentul cancerului de sân, care este accesibilă și care prevede criteriile de calitate și schemele de certificare pentru fiecare nivel al serviciilor medicale de diagnostic și tratament în acest tip de cancer. Acum s-a lansat inițiativa europeană privind diagnosticul și tratamentul cancerului colorectal, urmează și cea pentru cancerul de col uterin. România are doi reprezentanți în grupul de experți al acestei inițiative.
5. Rețeaua europeană a centrelor comprehensive de cancer – România participă prin reprezentanți ai institutelor oncologice.
6. Diagnostic și tratament pentru toți.
7. Inițiativa europeană de cunoaștere a cancerului care se referă mai ales la cercetare – Uncan.eu.
8. Inițiativa pentru îmbunătățirea vieții pacienților cu cancer.
9. Registrul inegalităților în cancer a fost lansat în varianta demo. Institutul Național de Sănătate Publică participă la elaborarea profilului de țară privind inegalitățile în cancer, realizat de OECD.
10. Inițiativa pentru cancerele copiilor – s-a anunțat prima acțiune comună privind cancerele rare la copii.

Vorbim de o depistare precoce a cancerului, dar cum stăm la prevenție?

Datele de cunoștințe și atitudini din ultimii 6-7 ani arată că populația este mai degrabă pregătită să participe la prevenție. Opinia populației generale privind prevenția, depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul cancerului este mai degrabă favorabilă, în sensul că peste 50% dintre persoane cred că afecțiunile oncologice pot fi prevenite, pot fi depistate precoce și pot fi tratate și vindecate. Ce este problematic este că mai puțin de 30% din populație poate identifica exact care sunt factorii de risc ai cancerului și care sunt principalele modalități de prevenție. Concluzia acestor date este că populația este pregătită pentru prevenție, dar nu știe cum s-o facă. Codul european de luptă împotriva cancerului adună la un loc principalele mijloace de prevenție. 7

Componentele obligatorii ale unui program de screening:

• Protocoale și ghiduri
• Structură organizatorică
• Sistem de sănătate robust
• Mecanisme de asigurare și control al calității
• Capacitate
• Sistem de informații
• Legătura între servicii
• Reglementare și finanțare
• Comunicare și informare eficiente

de Valentina Grigore