Interviu cu asist. univ. dr. Doina Carmen Mazilu, președinte Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR) – filiala București.

Asistenții medicali și moașele sunt cei mai numeroși profesioniști din sistemul de sănătate. De asemenea, ei „sunt parte importantă a echipelor medicale și pot contribui esențial la schimbarea pozitivă atât de necesară în sistemul nostru de sănătate. Așadar este important să luăm în serios provocările și perspectivele cu privire la profesiile de asistent medical și moașă, în context național, european și internațional, pentru a avea un sistem de sănătate mai eficient și mai rezilient, în care accesibilitatea la servicii de sănătate să crească”, subliniază asist. univ. dr. Doina Carmen Mazilu.

Raportul din 2021 privind situația profesiei de moașă la nivel mondial realizat de Organizația Mondială a Sănătății, Confederația Internațională a Moașelor, alături de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, atrage atenția că deficitul global de moașe este de 900.000. Un deficit este semnalat și în cazul asistenților medicali. Care este situația în România în ceea ce privește cele două profesii?

La nivel internațional, Organizația  Mondială a Sănătății și organismele profesionale International Council of Nurses (ICN) și International Confederation of Midwives (ICM) atrag atenția asupra deficitului de asistenți medicali și moașe la nivel global. Pentru a discuta dacă în România există sau nu un deficit de profesioniști care furnizează servicii de îngrijiri de sănătate (asistenți medicali și moașe), ar trebui să avem în față rezultatele unei analize complexe a indicatorilor și factorilor socioeconomici, de educație, determinanți ai sănătății și chiar contextul politic, care afectează rezultatele în materie de sănătate, inegalitățile și nevoia de îngrijire a sănătății, toate raportate la populația actuală a țării. Cum nu avem o astfel de analiză, consider că nu ne putem aventura să ridicăm cifre. Avem totuși multe elemente îngrijorătoare din care putem trage concluzia că în România sunt necesare politici și acțiuni în materie de sănătate publică care să vizeze profesioniștii din sănătate. România are mai puțini medici și asistenți medicali pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor UE.  În 2017 existau 2,9 medici la 1000 de locuitori, cifră aflată pe locul trei între cele mai scăzute din UE (media UE fiind de 3,6), și 6,7 asistenți medicali la 1000 de locuitori (media UE fiind de 8,5). Cât privește moașele, de cel puțin doi ani universitățile nu mai au studenți pentru programul de moașe (program de studii superioare de 4 ani).  Numărul acestora este foarte mic în România, de exemplu în București avem 184 de moașe licențiate cu drept de practică, dar există județe în care avem o moașă sau nu exisă niciuna. Pe de altă parte, avem în România 240 de școli postliceale care pregătesc cu preponderență asistenți medicali generaliști într-un număr mare.

Ce efect are deficitul de moașe și de asistenți medicali asupra sistemului de sănătate?

Pornind de la datele concrete din Profilul de țară 2019 în ceea ce privește sănătatea, România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE – 6,7 la 1000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. Echipamentele medicale insuficiente și deficitul de medici pot contribui la explicarea acestei cifre, se spune în raport, iar eu aș adăuga și lipsa de moașe. În România, moașa este pregătită prin studii superioare de lungă durată (4 ani), are competențe în diagnosticarea sarcinii, supravegherea sarcinii normale, efectuarea examinărilor necesare pentru supravegherea evoluţiei sarcinii normale; de asemenea, consiliază femeia privind examinările necesare celei mai timpurii diagnosticări a sarcinii cu riscuri.  Este recunoscută și în țara noastră ca un profesionist  responsabil care lucrează în parteneriat cu femeile pentru asigurarea unei bune informări şi consilieri în materie de planificare familială și educația pentru sănătate nu numai pentru femeie, dar şi în cadrul familiei şi al comunităţii. Această muncă implică educație prenatală și pregătirea pentru a fi părinte și se poate extinde la sănătatea femeilor, sănătatea sexuală sau reproductivă și îngrijirea copiilor. În România, o moașă poate profesa în spitale și mai nou în comunitate. Deși speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani), aceasta rămâne printre cele mai scăzute din UE și cu aproape șase ani sub media UE. În acest context, îmbătrânirea poulației este un aspect care devine critic și în țara noastră. Discutând în termeni de eficacitate: ratele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE. Mortalitatea prematură ar putea fi redusă substanțial dacă ar exista politici de sănătate publică și de prevenție, consolidarea rolului asistenței medicale primare, precum și crearea unui acces mai bun la servicii. O proporție substanțială a populației raportează nevoi nesatisfăcute de asistență medicală, accesul la servicii de sănătate este marcat de discrepanțe regionale, etnice și financiare semnificative.  Echipa medicală interdisciplinară din medicina primară este esențială pentru acoperirea acestor deficiențe, iar asistenții medicali ca parte a acestei echipe pot face diferența. Asistentul medical generalist este un profesionist pregătit (în România) prin studii superioare de lungă durată (4 ani) sau studii postliceale (3 ani). Și unii, și ceilalți au competențele necesare pentru stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de sănătate de natură preventivă, curativă şi de recuperare. Administrează tratamentul conform prescripţiilor medicului, pentru protejarea şi ameliorarea sănătăţii, realizează rapoarte asupra activităţilor specifice desfăşurate şi analize independente ale calităţii îngrijirilor de sănătate acordate. Au, de asemenea, competențe pentru elaborarea de programe de prevenție şi poate desfăşura activităţi de educaţie pentru sănătate, facilitează acţiuni pentru protejarea sănătăţii în grupuri considerate cu risc. Pot organiza şi furniza servicii de îngrijiri de sănătate comunitară, și pot oferi  în mod independent consiliere, indicaţii şi sprijin persoanelor care au nevoie de îngrijire şi familiilor acestora.

Asistenții medicali și moașele sunt cei mai numeroși profesioniști din sistemul de sănătate, sunt parte importantă a echipelor medicale și pot contribui esențial la schimbarea pozitivă atât de necesară în sistemul nostru de sănătate. Așadar este important să luăm în serios provocările și perspectivele cu privire la profesiile de asistent medical și moașă în context național, european și internațional pentru a avea un sistem de sănătate mai eficient și mai rezilient, în care accesibilitatea la servicii de sănătate să crească.

Elaborarea unor politici sau programe naționale de sănătate, fară elaborarea unor politici și programe de formare, angajare, retenție și susținere a acestor profesioniști, nu vor avea rezultatele așteptate.  Direcțiile strategice globale pentru asistență medicală și moașă (Global strategic directions for Nursing and Midwifery 2021-2025, pe scurt, SDNM) ne oferă un cadru de practici bazate pe dovezi și priorități politice prin care asistenții medicali și moașele pot contribui în mod optim la atingerea acoperirii universale cu servicii de sănătate și a altor obiective de sănătate a populației. Cele patru direcții strategice propuse sunt: formarea unui număr suficient de asistenți medicali și moașe cu competențe pentru a satisface nevoile de sănătate a populației; crearea de locuri de muncă, gestionarea migrației, recrutarea și reținerea moașelor și asistenților medicali acolo unde aceștia sunt necesari; întărirea leadershipului asistenților medicali și moașelor și să se asigure că moașele și asistenții medicali sunt sprijiniți, respectați, protejați, motivați și pentru a contribui în siguranță și în mod optim prin livrare de servicii de sănătate specifice.

Care au fost concluziile conferinței din 2022 a Filialei București a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România?

Tema celei de a treisprezecea ediții a Conferinței anuale a Filialei București a OAMGMAMR a fost „Arta îngrijirilor de sănătate – complexitatea unei profesii moderne”. De ce complexă și de ce modernă? Pentru că domeniul îngrijirilor de sănătate este dinamic și evoluează în timp, determinând transformări importante. Extinderea abilităților profesionale și personale ale asistenților medicali  și moașelor, pentru a accepta noi roluri în sistemul de sănătate în concordanță cu activitățile de practică avansată, cu nevoia de accesibilitate la servicii de îngrijire adecvate, calitatea serviciilor de sănătate, îngrijirile centrate pe pacient, educație pentru sănătate, dar și cu situația socioeconomică și de sănătate actuală la nivel național, european și mondial este o temă foarte importantă. Contextul ne-a provoacat ca pentru  această ediție a conferinței să propunem o tematică care să genereze un cadru activ de discuții și analiză. Am încercat să aflăm care sunt tendințele actuale în practica profesională la nivel național și internațional, cum putem implementa  intervențiile de îngrijire bazate pe dovezi în practica de zi cu zi. Nu am uitat că pandemia de COVID-19 este o istorie în desfășurare și am deschis conferința cu experiențele și lecțiile învățate de noi, dar și de colegii din Marea Britanie, Portugalia și Cehia. Un alt subiect important a fost promovarea, prevenția și îngrijirea sănătății, precum și rolul asistentului medical în  echipa medicală multidisciplinară. Am  discutat  despre cercetarea în îngrijirile de sănătate și despre cum pot fi evaluate și utilizate rezultatele cercetării pentru a oferi îngrijiri de sănătate individualizate, holistice, de calitate pacienților. Au fost prezentate proiecte de audit clinic și implementare de practici bazate pe dovezi, realizate în parteneriat cu spitale din București în perioada aprilie-octombrie 2021. Alte teme importante  care au stârnit interesul participanților au fost leadership-ul,  standardizarea și procedurarea în îngrijirile de sănătate, managementul îngrijirilor clinice specifice de sănătate.  Nu a lipsit sesiunea de moașe, care s-a desfășurat pe o temă importantă – Profesia de moaşă, 100 de ani de progres la nivel internațional. Pentru prima dată am avut în cadrul coferinței o sesiune în parteneriat cu un spital, sesiunea „Metode noi de diagnosticare şi tratament în oncologie” cu sprijinul Institutului Oncologic București. Tot pentru prima dată, am avut o sesiune live de o oră dedicată unei dezbateri, analiză cu joc de rol (decidenții, profesioniștii și pacienții) pornind de la întrebarea: de ce suntem focusaţi pe calitate în îngrijirile de sănătate? Conferința a reunit 45 de lectori din țară și străinătate, specialiști în îngrijirile de sănătate, cercetători și personalități ale vieții politice din România și s-au desfășurat 46 de conferințe. Sesiunile de prezentări s-au încheiat cu sesiuni Q&A interactive.   Organizarea  în format virtual s-a dovedit a fi benefică pentru noi, deoarece ne-am bucurat de un număr record de participanți din toată țara, aproximativ 2.900 de asistenți medicali și moașe, prezență care nu ar fi fost posibilă într-o sală de conferință. Consider că ne-am atins obiectivele propuse și am deschis drumul pentru proiecte de viitor.

Ca președinte al Filialei București a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, care sunt prioritățile pe care le aveți în vedere pentru anul acesta?

Suntem deja la jumătatea anului și multe dintre activitățile pe care ni le-am propus pentru anul acesta au fost finalizate. Dar eu și echipa mea suntem concentrați continuu pe cercetare și implementarea practicii bazate pe dovezi, ne axăm pe parteneriatele clinice și colaborarea internațională. Un alt proiect important este standardizarea și implementarea Planului de îngrijiri în spitalele din București și din țară. Totodată, lucrăm intens la revizuirea procedurilor de practică profesională și sperăm ca până în luna septembrie să finalizăm acest proiect. Apoi, suntem parte a proiectului de Leadership pentru directorii de îngrijiri și asistenții șefi, proiect al OAMGMAMR și, de asemenea, nu trebuie să uităm că se apropie și examenul de grad principal sesiunea 2022. În fine, avem în proiect în partea a doua a anului și câteva surprize pentru colegii noștri, însă nu aș dori să le dezvălui.

de Bogdan Guță