Interviu cu Oana Sivache, director general adjunct al ASSMB.

Toate fondurile aflate la dispoziția Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) sunt direcționate spre investiții în infrastructură, în tehnologie și în resursa umană, cei trei piloni de dezvoltare ai sistemului medical din București, afirmă Oana Sivache. „Noua conducere a ASSMB, pe care o reprezint, a adus cu sine și o nouă abordare. În primul rând, o deschidere mai mare față de cetățenii bucureșteni, cei pentru care lucrăm. Transparența în activitate, debirocratizarea și digitalizarea sunt direcții pe care ne străduim să le urmărim constant în activitatea noastră”, spune reprezentanta administrației bucureștene.

ASSMB joacă un rol important în asigurarea asistenței medicale în Capitală. Care sunt astăzi prioritățile instituției, după ce România a ieșit practic din faza acută a pandemiei de COVID-19?

Trebuie spus că perioada de criză sanitară, care a durat mai bine de doi ani, a fost o încercare dificilă pentru întregul personal medical. Este adevărat că și infrastructura spitalelor a fost suprasolicitată, și uneori a făcut cu greu față unei presiuni uriașe, fără precedent în istoria recentă.

ASSMB administrează 19 spitale importante din Capitală, în care lucrează peste 5.000 de cadre medicale, precum și un număr de 612 cabinete medicale școlare care funcționează în unitățile de învățământ de stat și asigură asistența medicală pentru mai mult de 250.000 de elevi și circa 120.000 de studenți. Suntem o instituție a administrației locale, în subordinea Primăriei Municipiului București, cu o anvergură unică la nivelul țării. Rețeaua noastră de medicină școlară, spre exemplu, reprezintă un exemplu de bune practici preluat de multe orașe mari din România.

Am făcut deja pași concreți în direcția unei colaborări mult mai strânse cu asociațiile de pacienți, cu ONG-urile active în domeniul sanitar și cu organizațiile profesionale ale cadrelor medicale. În opinia mea, legătura directă cu societatea civilă este esențială, pentru că doar așa putem avea o imagine corectă a activității noastre.

Sunt de părere că în centrul tuturor acțiunilor noastre trebuie să se afle pacientul, iar cheltuielile inutile și achizițiile care nu au ca scop creșterea calității asistenței medicale trebuie reduse drastic sau chiar eliminate. Extinderea și modernizarea spitalelor pe care le administrăm sunt prioritatea zero pentru ASSMB.

Ce proiecte majore de investiții are în plan ASSMB și cât de mult accent se pune pe atragerea banilor europeni pentru realizarea lor?

Accesarea fondurilor europene este o direcție esențială de acțiune pentru noi, pentru că posibilitățile bugetului local sunt în această perioadă destul de limitate. Mai mult, analizăm și care sunt posibilitățile legale pentru atragerea de fonduri din domeniul privat, astfel încât să maximizăm volumul resurselor financiare de care dispunem pentru investiții.

Cele 19 spitale pe care le administrăm au nevoie de dezvoltare și dotare corespunzătoare, pentru că doar așa putem ajunge la o creștere vizibilă a calității serviciilor medicale oferite. Este foarte importantă și atragerea de personal medical cât mai bine calificat, pentru că altfel orice echipament, fie el și de ultimă generație, nu este decât o simplă piesă de mobilier. Oamenii sunt cei care folosesc aparatura, iar pentru asta este obligatoriu să aibă toate cunoștințele necesare. Situațiile în care echipamente medicale noi stau neutilizate, pentru că nimeni nu știe să le folosească, nu vor fi tolerate în spitalele subordonate ASSMB.

În altă ordine de idei, o preocupare presantă pentru noi, mai ales în contextul incendiilor care au avut loc în ultimii ani în spitale din București și din țară, este și asigurarea unui grad cât mai mare de siguranță pacienților și personalului medical din unitățile noastre sanitare. În acest sens, consilierii generali ai Capitalei au aprobat recent 9 proiecte cu finanțare europeană depuse de ASSMB în cadrul POIM, cu o valoare totală de 85 milioane de lei, care vizează creșterea siguranței pacienților din spitalele aflate în administrarea Primăriei Capitalei, prin modernizarea infrastructurii de fluide medicale și creșterea securității la incendiu. De aceste proiecte vor beneficia Spitalul de Pneumoftiziologie „Sfântul Ștefan”, Spitalul Clinic Colțea, Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, Spitalul Clinic „Dr. Ion Cantacuzino”, Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” și Spitalul Clinic Colentina.

Este vorba de unități sanitare care în ultimii doi ani au fost spitale COVID sau suport COVID, iar infrastructura lor a fost solicitată la maximum în această perioadă. Avem patru mari proiecte de investiții care vor fi realizate din fonduri europene, în cadrul PNRR, ele fiind incluse în lista celor 49 de proiecte de infrastructură spitalicească prioritare la nivel național.

Mă refer aici la construirea Centrului de transplant multi-organ la Spitalul Clinic „Sf. Maria” – 435 de milioane de lei, extinderea Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Filantropia prin construirea unui nou corp de clădire – 192,8 milioane de lei, construirea unui centru de psihiatrie pediatrică la Spitalul de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” – 35,2 milioane de lei și înființarea unui Centru de Excelență în Oncopediatrie la Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu” – 95,7 milioane de lei.

Sunt proiecte de mare impact și complexitate și am convingerea că realizarea lor va propulsa sistemul sanitar din București la un nivel superior, mult mai apropiat de așteptările pe care le au, pe bună dreptate, cetățenii Capitalei.

În afara acestor proiecte de anvergură, care inevitabil sunt și de durată, ce alte investiții aveți în derulare și în ce stadiu se află acestea în prezent?

Un proiect la care eu personal țin foarte mult este realizarea unui nou corp de clădire la Spitalul de Boli Cronice „Sf. Luca”. Va fi practic un nou spital, care va pune accentul pe paliație, o zonă medicală care, din păcate, nu a beneficiat până acum de atenția pe care ar merita-o. Dorința noastră este ca această investiție să devină un exemplu de bune practici în domeniul îngrijirilor paliative, la nivel național. De asemenea, avansăm cu proiectele care vizează realizarea unui Bloc Operator și ATI în cadrul Secției de Ortopedie a Spitalului Clinic Colentina, precum și dezvoltarea Băncii de Țesuturi, care funcționează în cadrul aceluiași spital. Sunt investiții care vor extinde și moderniza capacitatea Spitalului Colentina, care și în prezent este unul dintre cele mai mari și mai importante din țară. În acest an, intenționăm să finalizăm lucrările de extindere și modernizare de la Spitalul de Ortopedie și TBC Osteoarticular „Foișor” și sperăm să putem demara și lucrările necesare la Ambulatoriul acestui spital. Ne dorim și finalizarea investiției realizate la Ambulatoriul Spitalului de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș”, precum și lansarea investiției pentru Centrul de referință în diabetul zaharat, care va fi realizat la Spitalul Malaxa.

Avem în plan și amenajarea Centrului Medico-Social Orzari, care să acorde servicii medicale, servicii de îngrijire și servicii sociale persoanelor din grupuri vulnerabile.

ASSMB are în subordine peste 600 de cabinete de medicină școlară. Cum poate fi optimizat numărul personalului medical de la aceste cabinete și ce măsuri sunt necesare astfel încât numărul de medici și asistenți să corespundă nevoilor reale din grădinițe, școli, licee și universități?

Considerăm că sănătatea copiilor, la fel ca și educația lor, reprezintă priorități. Tocmai de aceea gândim proactiv și încercăm permanent să ajungem la un echilibru între nevoile care există și posibilitățile concrete de care dispunem. Rețeaua de medicină școlară și universitară a ASSMB este o structură complexă, unică la nivel național, formată din peste 600 de cabinete școlare de medicină generală și stomatologie, unde copiii beneficiază de consultații și tratamente gratuite. Este un lucru pe care, oricât ar părea de ciudat, mulți părinți nu îl cunosc. Este un drept al copiilor, și multe probleme de sănătate pot fi prevenite sau tratate mult mai ușor dacă sunt depistate la o vârstă fragedă, în urma unei vizite la cabinetul medical al școlii. Este adevărat, însă, că există un deficit de personal moștenit, pe care cred totuși că vom reuși să îl acoperim chiar din următorul an școlar. Pentru ca acest lucru să se întâmple, vom solicita ca numărul de posturi din rețeaua noastră să crească până la nivelul prevăzut în Ordinul MS 438/2021 și sperăm să obținem și fondurile de la buget necesare pentru acest demers.

Vom ajunge astfel la un număr optim de medici și asistenți care să permită o acoperire satisfăcătoare a activității cabinetelor medicale din unitățile de învățământ de stat bucureștene.

de Valentina Grigore