Interviu cu conf. dr. Traian Constantin, manager interimar Spitalul Clinic Profesor Doctor Theodor Burghele. 

Cancerul de prostată (CP) reprezintă a doua cea mai comună afecțiune malignă și a cincea cauză de deces pentru populația masculină, determinând aproximativ 6,8% din decesele cauzate de cancer la nivel mondial. Incidența cea mai crescută este înregistrată în Europa Occidentală, Australia, Noua Zeelandă și America de Nord. La nivelul României, incidența cancerului de prostată în 2020 a fost de 41,5 la 100.000 de locuitori, fiind raportată o mortalitate de 10,7 la 100.000 de locuitori, date comparabile cu cele înregistrate în Europa de Est, însă la jumătate din valorile publicate de țările menționate anterior. „Cancerul de prostată este o boală malignă curabilă, atunci când este diagnosticat în stadiu precoce”, atrage atenția conf. dr. Traian Constantin.

Cum poate fi prevenit acest gen de cancer? De la ce vârstă se recomandă controale de specialitate?

Prostata reprezintă un organ accesibil din punct de vedere al examinării clinice, ceea ce face ca rolul prevenției în cancerul de prostată să fie extrem de important. Tușeul rectal, împreună cu detecția antigenului specific al prostatei (PSA seric) – marker extrem de important pentru CP, precum și efectuarea unei ecografii de aparat urinar, reprezintă cele trei elemente esențiale incluse în consultul urologic pe care un bărbat ar trebui să îl efectueze începând cu vârsta de 45 de ani. Întrucât se cunoaște faptul că în CP există un risc crescut de transmitere ereditară, se recomandă ca screeningul la pacienții cu rude diagnosticate cu CP să înceapă la vârsta de 40 de ani. Studiile arată că dietele bogate în tomate, produse din soia, pește, ceai verde, cafea ar preveni apariția cancerului de prostată, în timp ce consumul crescut de carne prăjită sau friptă și de alcool ar reprezenta factori de risc pentru apariția bolii. De asemenea, expunerea prelungită la anumite ierbicide, precum și fumatul ar constitui factori de risc pentru CP. Putem vorbi despre prevenție prin evitarea factorilor de risc pe care i-am menționat, dar, în același timp, prevenția constă și în efectuarea unor controale urologice la intervale regulate (minimum o dată pe an). Detecția PSA este o analiză accesibilă, atât din punct de vedere al disponibilității, cât și al costurilor (se poate face gratuit în orice clinică/secție de urologie, dacă pacientul prezintă bilet de trimitere de la medicul de familie sau alt medic specialist) și care, dacă este modificată, ridică suspiciunea prezenței CP. Cancerul de prostată este o boală malignă curabilă, atunci când este diagnosticat în stadiu precoce, efectuarea controalelor urologice la intervale regulate permițând descoperirea bolii în stadii incipiente, localizate. Subliniez din nou importanța efectuării de controale urologice cel puțin o dată pe an, întrucât CP devine simptomatic de cele mai multe ori în stadii avansate.

Care sunt nevoile pacienților cu acest gen de cancer și ale medicilor care îi tratează?

Când există suspiciunea de cancer de prostată, clinică – modificări specifice ale prostatei la tușeul rectal și/sau biochimică – valori crescute ale PSA, este necesară efectuarea unui biopsii prostatice ecoghidate transrectal, prin care se confirmă sau infirmă suspiciunea de CP. Ghidurile Asociației Europene de Urologie recomandă efectuarea unui examen RMN prostatic multiparametric înainte de biopsie la pacienții fără modificări clinice la tușeul rectal. În cazul unui rezultat pozitiv la biopsie, pacientul trebuie investigat în vederea stadializării bolii (boală localizată, boală local avansată sau boală metastatică). În cazul bolii localizate (cancer limitat la prostată, fără depășirea capsulei) există opțiuni clare de tratament – vorbim despre tratamente cu viză curativă – tratamentul chirurgical – prostatectomia radicală sau radioterapia externă. Pentru celelalte categorii de pacienți există opțiuni terapeutice – chirurgie/radioterapie și tratament oncologic pentru boala local avansată și hormonoterapia (castrarea chimică) și chimioterapia – pentru stadiul metastatic asociate cu radioterapie sau chirurgia de salvare în cazuri selecționate, toate având un grad crescut de eficiență și asigurând pacienților o speranță de viață semnificativă. Consider că nevoile pacienților sunt legate de informare referitoare la opțiunile de tratament disponibile, în funcție de stadiul bolii și mai ales de o prezentare cât mai obiectivă și corectă de către medicii curanți a beneficiilor, dar și a efectelor secundare ale metodelor terapeutice. O altă nevoie este legată de accesibilitatea serviciilor urologice, oncologice și de radioterapie. Nevoile medicilor, din punctul meu de vedere, se referă la dotarea unităților sanitare cu aparatură performantă pentru investigații imagistice (Computer Tomografic, Rezonanță Magnetică Nucleară, Pet CT) și chirurgie urologică (laparoscopie), precum și asigurarea medicației oncologice pentru pacienții aflați în stadiul metastatic al bolii.

Cum poate fi dimensionat corect un program de screening pentru cancerul de prostată? Pot fi medicii de familie implicați într-un altfel de program? Există o colaborare între medicii de familie, medicii urologi, oncologi etc.?

Asociația Română de Urologie, împreună cu Ministerul Sănătății, a elaborat deja un astfel de program de screening. După cum am menționat, deja screeningul pentru cancerul de prostată include investigații accesibile, disponibile în întreaga țară. Nu implică proceduri complicate sau costisitoare, fiind necesară doar o informare despre necesitatea efectuării unui consult urologic de către orice bărbat, începând cu vârsta de 45 de ani. Medicii de familie cunosc deja importanța PSA, ei înșiși informând și recomandând de cele mai multe ori pacienților să efectueze această analiză. Există deja o colaborare fructuoasă între medicii de familie, medicii urologi și oncologi, fiind organizate numeroase evenimente și manifestări științifice adresate acestor categorii, având ca subiect cancerul de prostată.

Care sunt cel mai des întâlnite afecțiuni urologice? Din ce cauze apar?

Urologia tratează o gamă largă de patologii, începând cu afecțiunile maligne ale tractului urinar: cancerul renal, urotelial (cel mai frecvent fiind cancerul vezicii urinare) și genital masculin (cancerul de prostată, testicular, penian), până la litiaza urinară, hiperplazia benignă a prostatei, infecțiile tractului urinar, stricturile uretrale, infertilitatea la bărbat, incontinența urinară la femeie etc. Referitor la afecțiunile neoplazice, fumatul și expunerea la mediul toxic reprezintă principalii factori de risc pentru cancerele renale și uroteliale, în timp ce pentru cancerul testicular se pot menționa criptorhidia, atrofia testiculară și factorii genetici.

Litiaza urinară este cauzată de afecțiuni metabolice, alimentație bazată pe proteine și lactate în exces, asociată cu un aport hidric insuficient (nu este întâmplătoare recomandarea unui consum de apă de cel puțin 2 litri pe zi). Hiperplazia benignă a prostatei, cea mai frecventă afecțiune urologică benignă la populația masculină începând cu decadele 5 și 6 de viață, constă în creșterea în volum a prostatei, din cauza unor modificări hormonale la nivelul glandei. Aceasta nu poate fi prevenită, însă poate fi tratată eficient începând din stadiile incipiente, prin modificarea stilului de viață și a alimentației, fitoterapie și ulterior prin medicație sau tratament chirurgical. Este important ca pacientul să efectueze o evaluare urologică periodică pentru a se putea recomanda la timp un tratament optim care să amelioreze sau să remită simptomatologia urinară și care, pe de altă parte, să prevină apariția complicațiilor.

de Valentina Grigore