Interviu cu dr. Voicu Simedrea, medic primar obstetrică-ginecologie, fondator al Endo Institute din Timișoara, specializat în chirurgia endometriozei.

Ca medic primar obstetrică-ginecologie, v-ați specializat în chirurgia endometriozei, o patologie care afectează una din zece femei de vârstă productivă. Este această incidență determinată și de schimbarea modului de viaţă al femeii moderne?

Endometrioza este o boală în mod clar influențată de obiceiurile de viață ale femeii. Femeia modernă alege să conceapă târziu, se hrănește cu hrană modificată genetic, îmbogățită cu hormoni, tratată cu antibiotice, folosește cosmetice care conțin multe substanțe nocive, inclusiv produsele de igienă intimă care conțin dioxină se pare că sunt implicate în progresia bolii. Așadar, este o legătură directă între stilul de viață al femeii moderne și recrudescența bolii, pentru că observăm că în populațiile cu un stil de viață diferit, cum ar fi Africa, unde dieta este bazată pe vegetale și mai puțină carne, hrana nu este modificată genetic, femeia concepe devreme, naște mulți copii, alăptează mult, incidența endometriozei este foarte, foarte redusă.

Se poate spune astfel că endometrioza este o problemă de sănătate publică? Se impune o strategie națională pentru ea?

Având în vedere incidența mare a bolii – peste 10% din populația feminină activă hormonal, gravitatea cazurilor de endometrioză profund infiltrativă, problemele pe care le ridică, dincolo de cele medicale:  infertilitatea, izolarea socială, eșecul în relații, impactul acestei boli asupra educației femeii tinere – putem spune cu tărie că endometrioza este o afecțiune cu un efect  devastator asupra populației feminine și este o problemă de sănătate publică. Acest lucru a fost abordat în urmă cu trei ani la congresul de la Viena, unde a apărut conceptul de impact cumulativ al bolii asupra vieții pacientului. Acest concept descrie întreaga amplitudine a consecințelor pe care boala le lasă în viața pacientelor. În acest sens, eu cred că este nevoie de o strategie națională.  În luna mai,  2018,  am depus la Ministerul Sănătății un memoriu fundamentat, de 70 de pagini,  care a fost redactat cu ajutorul colegilor de la Institutul de Sănătate Publică din Cluj, unde susțineam ideea că endometrioza să fie declarată boală cronică - un prim pas în managementul corect, la nivel național, al acesteia. Din păcate, până la ora actuală nu am primit niciun răspuns din partea Ministerului Sănătății.

Ați atras atenția asupra acestei afecțiuni și prin înființarea Endo Institute din Timișoara, specializat în chirurgia endometriozei. Care este rolul lui atât în popularizarea endometriozei, dar și în formarea/specializarea medicilor pentru această patologie?

Endo Institute a fost înființat în urmă cu șapte ani, inițial ca un centru de chirurgie a endometriozei. Dar, pe măsură ce am realizat că boala presupune o abordare multidisciplinară, am atras în echipa noastră mai mulți colegi, din multe specialități. De-a lungul timpului am înțeles că ea trebuie tratată ca fiind o boală, cum spuneam, de sănătate publică și, în consecință, atât contingentul de paciente, cât și colegii de breaslă trebuie informați și sensibilizați cu privire la această afecțiune.  În acest sens, Endo Institute a organizat împreună cu alți colegi Conferința FemHelp, timp de șase ani, conferință la care au participat foarte mulți specialiști de seamă din Europa și din SUA.  La conferință, în fiecare an, peste 250 de colegi din toată țara au venit, au aflat noutăți cu privire la probleme specifice endometriozei. Anul acesta, în perioada 10-12 martie, am organizat primul Masterclass de endometrioză, sub egida Ligii Europene de Endometrioză, masterclass la care au participat 15 cursanți.  În urma instruirii, aceștia vor obține o acreditare de specialist în endometrioză.  Cu privire la informarea pacientelor, am încercat să particip la cât mai multe acțiuni de awareness atât în presă, cât și online, și cred că oricine poate să observe acest lucru.

Endometrioza necesită o abordare interdisciplinară. Poate fi privit Endo Institute ca un centru multidisciplinar?

Endo Institute a fost inițial un centru de chirurgie și s-a dezvoltat ca fiind un centru multidisciplinar cu multiple specialități interconectate, de la echipa chirurgicală, care presupune chirurgul de endometrioză, chirurgul colorectal, chirurgul urolog, neurochirurgul, la anesteziști dedicați. Ulterior am atras în echipă nutriționiști, endocrinologi, specialiști în terapia durerii, în reproducere umană asistată, gastroenterologi, terapii alternative. Următoarea etapă a fost înființarea, cu ajutorul Rețelei Regina Maria, a unor centre subsidiare în toată țara, localizate în București, Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Craiova. Aceste centre au fost croite după chipul și asemănarea centrului din Timișoara, ele presupunând, de asemenea, echipe multidisciplinare. Astfel, Endo Institute s-a transformat din centru de excelență în managementul endometriozei în rețea națională de management a endometriozei, rețea pe care urmărim să o acredităm, cu toate centrele din ea, la nivel european.

Ce înseamnă un centru acreditat de Liga Europeană de Endometrioză?

Procesul de acreditare al Ligii Europene de Endometrioză este unul anevoios, foarte strict, care presupune, pentru centrele de nivel 3, un numerus clauses, adică un număr de  cel puțin 100 de intervenții complexe de endometrioză – endometrioză colorectală, urinară, nervoasă, pe an. Presupune, de asemenea, protocoale stricte de management de diagnostic și de management al bolii, o bună gestionare a fluxului de date, o urmărire riguroasă în post-operator, o bună comunicare și interconectare între specialități și, totodată,  o bună comunicare cu contingentul de paciente. Comisia de acreditare a Ligii Europene de Endometrioză se deplasează în centrul care urmează să fie acreditat și verifică personal toate aceste amănunte de care am amintit. Procesul de acreditare este un proces în desfășurare continuă, aceste centre fiind auditate anual, noi trebuind să furnizăm Ligii datele întregii noastre activități pe anul trecut. Centrul se reacreditează din doi în doi ani. Așadar, fiecare centru acreditat trebuie să facă dovada continuă a calității muncii pe care o prestează.

Bogdan Guță