Pandemia de COVID-19 a avut ca rezultat o scădere temporară substanțială a speranței de viață în multe țări, inclusiv în România, unde aceasta a scăzut cu 1,4 ani, ajungând la 74,2 ani. În 2020, decalajul dintre femei și bărbați în ceea ce privește speranța de viață a fost marcant: femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani față de 70,5), ceea ce se numără printre cele mai mari decalaje din UE. Datele fac parte din cel mai recent raport  România – Profil de țară 2021 în ceea ce privește sănătatea.

Potrivit documentului dat publicității pe 13 decembrie, mai mult de o treime din decesele din România în 2018 au fost cauzate de boli cardiovasculare. „Bolile cardiace ischemice au fost principala cauză de mortalitate în România în 2018, reprezentând peste 19% din totalul deceselor. Rata mortalității cauzate de bolile cardiace ischemice a fost mai mult decât dublă față de media UE. Mortalitatea cauzată de accidentul vascular cerebral - a doua cauză principală de deces - a reprezentat 16% din totalul deceselor, în ciuda unor îmbunătățiri accentuate începând cu anul 2000. Cancerul pulmonar a fost cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, cu o rată a mortalității care a crescut cu aproape 11% din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. Mortalitatea pentru alte tipuri de cancer a crescut, de asemenea, în ultimii ani - în special cancerul colorectal.”

Raportul subliniază că „povara mortalității cauzate de cancer este considerabilă.” Astfel, conform estimărilor Centrului Comun de Cercetare, bazate pe tendințele incidenței din anii precedenți, „se estimează că în România vor fi raportate în 2020 aproximativ 95.000 de cazuri noi de cancer și aproximativ 54.000 de decese cauzate de cancer. În timp ce incidența cancerului era preconizată a fi mai mică decât media UE, în general mortalitatea globală cauzată de cancer în România a fost estimată a fi ușor mai mare, cu 283 de decese la 100.000 de locuitori; media la nivelul UE a fost de 264. Acest lucru indică faptul că există deficiențe în ceea ce privește rezultatele diagnosticării și tratamentului cancerului. Estimările privind principalele tipuri de cancer preconizate la bărbați sunt cele de plămâni (17 %), de prostată (16 %) și colorectal (15 %), în timp ce în rândul femeilor, cancerul de sân este principalul tip de cancer (28 %), urmat de cancerul colorectal (12 %) și cancerul de col uterin (8 ).”

Referitor la pandemia de COVID-19, „în România, la fel ca în multe alte țări, în prezent numărul de decese cauzate de noul coronavirus este probabil să fie mai mare decât numărul de decese raportate, din cauza testării limitate, precum și a problemelor legate de atribuirea cauzei decesului la începutul pandemiei. De asemenea, numărul de decese cauzate de COVID-19 nu include posibilele decese indirecte - de exemplu, cele care decurg din accesul redus la serviciile de sănătate pentru pacienții non-COVID-19 și a unui număr mai mic de persoane care au accesat serviciile de sănătate din cauza fricii de a se infecta.”

Profiluri de sănătate

Experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ai Observatorului European pentru sisteme și politici de Sănătate (Observatorul) au pregătit un set de 29 de profiluri de sănătate de țară, care acoperă toate statele membre ale UE, precum și Islanda și Norvegia. Profilurile de țară din ciclul „Starea sănătății în UE” sunt menite să reprezinte sursa principală de cunoștințe și informații cu privire la sistemul de sănătate al fiecărei țări, din perspectiva unei comparații încrucișate la nivelul UE. Ele sunt publicate împreună cu un Raport însoțitor. Profilurile de țară în domeniul sănătății reprezintă o resursă amplă care acoperă cele mai recente provocări și răspunsuri în materie de politici de sănătate din fiecare țară. Rapoartele sunt îndeajuns de detaliate și în același timp suficient de concise pentru a face analiza accesibilă și utilă unui public larg. Deși profilurile sunt elaborate pe un șablon, cu o metodologie standard, punctele pe care se axează sunt adaptate particularităților fiecărei țări, astfel încât relevanța analizei să fie maximă. De la prima ediție (2017), profilurile de țară în domeniul sănătății au devenit o sursă esențială de cunoștințe și de informații pentru actorii implicați sau vizați de politicile de sănătate ale UE. Fiecare profil de țară în domeniul sănătății furnizează o scurtă sinteză a stării de sănătate a populației și a principalilor factori determinanți ai sănătății (cu accent deosebit pe factorii comportamentali de risc). De asemenea, prezintă organizarea sistemului de sănătate din țara vizată și analizează eficiența, accesibilitatea și reziliența acestuia. În această analiză se urmăresc cele trei obiective stabilite în Comunicarea din 2014 a Comisiei, care are drept scop transformarea sistemelor de sănătate în întreaga Europă și adaptarea lor pentru viitor.

BG