Pandemia de Covid-19 reprezintă o nouă realitate pe care omenirea nu o cunoaște, avȃnd ȋn vedere faptul că ultima pandemie cu adevărat devastatoare a avut loc ȋn anul 1918.

Dincolo de implicațiile sociale, economice sau demografice, ȋmbolnăvirea ȋn masă a populației globului pune în dificultate sistemele de sănătate publică. Răspunsul, în primul rȃnd, depinde de infrastructura sa, de resursa umană medicală atȃt numeric, cȃt și calitativ. Răspunsul este, de asemenea, condiționat de performanța sistemului de sănătate ȋnainte de declanșarea pandemiei.  Cei mai mulți dintre acești parametrii fac referire la capacitatea de fond a sistemelor de sănătate publică. Un alt element extrem de important ȋntr-o pandemie ȋl reprezintă viteza de ȋmbolnăvire a populației. Cu cȃt aceasta este mai rapidă, cu atȃt numărul de pacienți care are nevoie de spitalizare este mai mare ȋntr-un interval scurt de timp. Cu cȃt numărul de pacienți va crește, cu atȃt procentul celor care vor dezvolta forme grave ale bolii va crește, crescȃnd ȋn acest fel proporția celor care necesită măsuri de terapie intensivă.

Indiferent de performanța sistemului de sănătate, niciun sistem din lume nu va putea face față unui număr record de pacienți ȋntr-un interval scurt de timp. De aceea, elementul cel mai important care va modula capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate este scăderea vitezei de infectare a populației, iar acest lucru se poate obține prin măsurile de distanțare socială și izolare la domiciliu.

Peste 75% din bolnavi dezvoltă forme ușoare sau medii

Ȋn cazul pandemiei de noul coronavirus avem norocul faptului că peste 75% din pacienții bolnavi dezvoltă forme ușoare sau medii ale bolii. Chiar dacă procentul celor care dezvoltă forme grave poate părea mic, trebuie să avem ȋn vedere că ȋmbolnăvirea unei baze largi de populație, cȃteva milioane sau chiar miliarde, va determina o mortalitate semnificativă.

Cei care dezvoltă forme severe, undeva ȋntre 10% și 15%, vor avea nevoie de măsuri avansate de terapie intensivă, ȋn special terapie intensivă respiratorie. Este cȃt se poate de clar că mortalitatea este determinată de aceste forme severe și va fi condiționată de capacitatea fiecărei țări de a pune la dispoziție paturi de terapie intensivă. Aparatele de ventilație mecanică devin, astfel, elementul crucial ȋn lupta cu coronavirsul.

Cea mai gravă criză medicală din ultimul secol

Asistăm astăzi, indubitabil, la cea mai gravă criză medicală din ultimul secol. Sistemele de sănătate prinse nepregătite vor face față cu mare dificultate, avȃnd ȋn vedere faptul că, la nivel mondial, cererea de echipamente medicale depășeste cu mult oferta. Țările dependente de import medical vor trebui de urgență să ȋși reactivize capacitățile de producție internă a acestora. Din statisticile autorităților, știm faptul că Romȃnia are o capacitate de aproximativ 2.653 de paturi de terapie intensivă, din care doar 1.361 sunt dotate cu aparate de ventilație mecanică. Considerȃnd că pacienții cu forme grave ale bolii vor avea nevoie cu precădere de ventilație mecanică, am putea spune că, ȋn acest moment, putem trata un număr de pacienți egal cu numărul de aparate de ventilație existente.

Un alt element crucial este reprezentat de protejarea personalului medical. Am asistat ȋngroziți cum, ȋn ultimele zile, cadrele medicale au fost contaminate, secții ȋntregi sau chiar spitale au fost ȋnchise. Toate aceste scenarii s-au ȋntȃmplat ȋnainte de vȃrful pandemiei ȋn Romȃnia. Protecția personalului medical trebuie să reprezinte o prioritate absolută pentru statul romȃn. Sistemul de sănătate romȃnesc este caracterizat de o subfinanțare cronică ce a vizat ultimele trei decenii, dar și de un deficit de personal medical, fapt concretizat ȋn ultimii ani prin migrația cadrelor medicale spre alte țări europene. Cu o astfel de particularitate a sistemului de sănătate, Romȃnia trebuie să crească măsurile de protecție ale cadrelor medicale. Ȋn lipsa acestor măsuri, capacitatea medicală de răspuns va fi puternic afectată, cu un impact negative greu de anticipat. Spitalele trebuie să fie complet funcționale ȋn momentul vȃrfului pandemiei. O categorie specială din rȃndul personalului medical este reprezentat de cei care lucrează ȋn terapie intensivă. Din statisticile mondiale cunoaștem, azi, faptul că personalul ATI prezintă riscul cel mai ridicat de infectare cu noul coronavirus, mai ales atunci cȃnd manipulează căile aerine ale unui pacient infectat.  Manevra de intubație orotraheală este asociată cu cel mai ridicat risc de infectare a personalului medical. Utilizarea echipamentelor de ȋnaltă protecție este esențială.

Transmitere intracomunitară

Ȋn acest moment, ȋn Romȃnia, discutăm de o transmitere intracomunitară a virusului. Acest tip de transmitere face ca un individ din comunitate să transmit celorlalți virusul. Anchetele epidemiologice sunt dificil de realizat sau chiar imposibil, ȋn contextual perioadei de incubație ȋn care pacientul este asimptomatic, dar contagios. Ȋn lumina acestui tip de răspȃndire a bolii, fiecare pacient care ajunge la spital poate fi un posibil infectat cu Covid-19. Este esențial să creștem rata de testare. Din punctul meu de vedere,  definiția de caz, cea care condiționează testarea populației, trebuie să fie cu un pas ȋnaintea pandemiei. Definiția de caz trebuie să aibă un caracter preventiv, nicidecum să vină tardiv după evoluția ȋn dinamică a pandemiei. Testarea personalului medical, chiar și asimptomatic, trebuie realizată de urgență, mai ales ȋn acele spitale unde au fost focare izolate de coronavirus. Cu cȃt avansăm ȋn pandemie, devin utile și testele rapide, care pun ȋn evidență prezența anticorpilor. Testarea populației va aduce informații importante despre gradul de imunizare al oamenilor.

Pȃnă ȋn acest moment cel mai important element de luptă ȋmpotriva noului coronavirus este prevenția. Responsabilitatea populației este baza acestor măsuri de prevenție. Distanțarea socială și izolarea la domiciliu rămân cele mai eficiente politici de luptă.

Dr. Radu Țincu, medic primar ATI, Spitalul Clinic de Urgență București, Șef Lucrări UMF ”Carol Davila” București