Interviu cu conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial
în Administrația Prezidențială, Departamentul de Sănătate Publică

Știm cu toții că executivul este cel care are cele mai multe instrumente pentru a rezolva problemele din Sănătate, mai ales că el este cel care gestionează bugetul. De asemenea, știm că în cea mai mare parte a mandatului anterior a fost un conflict permanent între viziunea Partidului Social Democrat și cea a Administrației Prezidențiale. Cu toate acestea, care sunt domeniile în care președintele Klaus Iohannis a avut un impact major pentru Sănătatea românească?

Președintele Klaus Iohannis a urmat, în domeniul Sănătății, obiectivele din programul prezidențial, promovând, prin toate mesajele publice și acțiunile sale dedicate Sănătății, educația pentru sănătate și prevenția, plasarea pacientului în centrul sistemului, valorizarea personalului medical și, nu în ultimul rând, implementarea cercetării, digitalizării și inovației în medicină, prin susținerea conceptului de medicină personalizată.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătății publice și societate, conform atribuțiilor constituționale, președintele României a creat la Palatul Cotroceni un amplu cadru de dialog și dezbatere asupra situației sistemului sanitar. Astfel, dezbaterile organizate la Palatul Cotroceni de către Departamentul de Sănătate Publică, cu sprijinul societății civile și a organismelor internaționale, cu participarea președintelui României, au abordat teme complexe de interes precum migrația personalului medical („Resursele umane în sănătate - dialog asupra politicilor”, 5 octombrie 2015), problemele pacienților (Forumul „Pacientul – Centrul Sistemului de Sănătate”, 3 decembrie 2015),  politici de sănătate și mediu („Dialog asupra politicilor de sănătate și mediu în România”, 22 iulie 2016) și, în mod special, tema prevenției și educației pentru sănătate („Promovarea Sănătății și Educație pentru Sănătate - Dialog asupra Politicilor”, 24 februarie 2016).

Care sunt, concret, schimbările/urmările acestui impact pe perioada mandatului 2014-2019?

Demersul creării platformei de dialog privind educația în scopul prevenției a pornit de la realitățile societății în care trăim, o societate globală, interconectată, în care accesul la informații este liber, iar sursele sunt multiple, o lume în care amenințările la adresa sănătății vin de oriunde: alimentație, stres, poluare, necunoașterea riscurilor de sănătate asociate diferitelor tipuri de comportamente.

Consumul de tutun, spre exemplu, este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice, astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătățire a indicatorilor care reflectă calitatea vieții. Implicarea directă a președintelui României în lupta antitutun a permis promulgarea legislației privind interzicerea fumatului în spații publice închise și, prin largul consens al implementării politicii antitutun, România a  urcat 12 locuri în clasamentele internaționale privind controlul tutunului.

Astfel, evenimentele organizate la Palatul Cotroceni cu participarea președintelui României au reprezentat dovada acestei implicări și au contribuit esențial la conștientizarea riscurilor pe care le presupune fumatul, în special în rândul tinerei generații. Mă refer la Conferința „2035-prima generație fără tutun a României”, organizată la Palatul Cotroceni în 20 septembrie 2016, în colaborare cu European Network for Smoking and Tobacco Prevention și la Forumul Global Drepturile Omului și o Lume fără Tutun, organizat la Palatul Cotroceni, în 26 martie 2019, în colaborare cu European Network for Smoking and Tobacco Prevention, cu participarea comisarului european pentru Sănătate, Securitate Alimentară și Mediu.

Care sunt cele mai importante proiecte pe Sănătate ale Președinției desfășurate pe parcursul primului mandat și care au fost principalele acțiuni derulate pentru susținerea acestor obiective?

Proiectul prioritar al președintelui României s-a referit, așa cum am precizat anterior, la promovarea prevenției și a educației pentru sănătate. De altfel, toate mesajele publice ale președintelui în zona sănătății au transmis ideea conform căreia înțelegerea și conștientizarea importanței prevenției încă din perioada copilăriei și adoptarea unor comportamente și a unui stil de viață sănătos vor avea pe termen lung efecte asupra îmbunătățirii stării de sănătate și creșterii speranței de viață în România. Încă din anul 2015, președintele a lansat acest proiect în cadrul evenimentului „Educație pentru sănătate”, organizat la Palatul Cotroceni, de Departamentul de Sănătate Publică și de Departamentul pentru Educație și Cercetare.

Ulterior,  în februarie 2016, a fost lansat „Planul național multianual integrat de promovare a sănătății și educației pentru sănătate”, elaborat de Ministerul Sănătății și de Administrația Prezidențială, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Cotroceni, la care a participat președintele României și directorul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul căruia s-a semnat  Acordul de Colaborare Bienală OMS-România.

Pe parcursul mandatului, Administrația Prezidențială a organizat sau a acordat egida unor evenimente care au avut ca obiectiv principal susținerea ideii de prevenție și educație pentru sănătate, prin promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase, a combaterii unor comportamente dăunătoare precum fumatul, promovarea mișcării fizice și susținerea campaniilor de informare și conștientizare a vaccinării sau importanța depistării precoce a unor afecțiuni. Amintesc doar câteva dintre aceste evenimente sau campanii:

• 16 mai - workshop-ul OMS cu tema Prevenția obezității la copii, workshop multisectorial organizat sub egida Administrației Prezidențiale;
• 6 decembrie - conferința internațională anuală a partenerilor Programului European Food, eveniment organizat sub egida Administrației Prezidențiale;
• Campania „Vaccinează-te informat!”, organizată de Federația Asociațiilor Studenților de la Medicină din România și susținută de Administrația Prezidențială;
• Campaniile „Ceea ce simți poate fi din cauza mea - Tiroida” și „Tiroida la control”, organizate de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, în parteneriat cu Administrația Prezidențială, 2017, 2018.

Unul dintre subiectele controversate este cel al salarizării unitare în Sănătate. Care este punctul de vedere al Președinției cu privire la acest subiect, având în vedere că primii care recunosc faptul că această salarizare nu încurajează performanța sunt chiar medicii?

Cred că orice politică salarială trebuie să se bazeze pe principiile echității și corectitudinii și nu trebuie discriminate anumite categorii profesionale sau anumite specialități doar pentru că ele, la un anumit moment, nu reprezintă o prioritate pentru decidenți. O abordare corectă trebuie să aibă în vedere toate aceste aspecte, pentru a nu crea animozități între diferiți angajați sau discriminări și disensiuni în sistem. Cred însă că un rol important, pe lângă aspectele salariale, îl au elementele legate de valorizarea personală și profesională și asigurarea unor condiții de muncă adecvate.

Care sunt problemele majore ale sistemului de sănătate românesc?

Țara noastră se poziționează sub standardele UE în ceea ce privește indicatorii stării de sănătate, iar un obiectiv strategic îl reprezintă reducerea acestor decalaje, ca stare de normalitate într-o Românie europeană. Reducerea inegalităților în ceea ce privește accesul la asistența medicală, în special în zonele rurale și în cadrul grupurilor vulnerabile ori minoritare, inclusiv accesul la medicamente esențiale sunt fundamentale pentru asigurarea acoperirii universale cu servicii de sănătate, în conformitate cu Obiectivul 3 de Dezvoltare Durabilă. Profilul de țară în ceea ce privește Sănătatea din cadrul seriei State of Health in the EU este sugestiv din acest punct de vedere și voi cita câteva date din el:

• Deși speranța de viață la naștere în România a crescut, aceasta rămâne printre cele mai scăzute din UE și cu aproape șase ani sub media UE.
• România se confruntă cu provocări în ceea ce privește combaterea unor boli infecțioase, numărul cazurilor de tuberculoză fiind în continuare cel mai ridicat din UE.  Rujeola este o altă problemă persistentă de sănătate publică în România, rata de notificare fiind printre cele mai ridicate din UE, tendință legată de gradul scăzut al ratei de imunizare.
• Peste jumătate din totalul deceselor din România poate fi atribuită factorilor de risc comportamentali, care includ dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută. Eforturile de îmbunătățire a prevenției au avut un succes limitat pe aceste direcții.
• Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1.029 de euro, media UE fiind de 2.884 de euro), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE).
• Trecerea la asistența medicală ambulatorie se află într-un stadiu incipient, peste 42% din cheltuielile pentru sănătate fiind încă direcționate către serviciile spitalicești (comparativ cu media UE de 29%), în timp ce procentul cheltuielilor pentru sănătate dedicate asistenței medicale primare și ambulatorii rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18%, comparativ cu media UE de 30%). Procentul alocat prevenției este foarte mic, de 1,7% din totalul cheltuielilor cu sănătatea, comparativ cu 3,1% media UE.
• Cheltuielile suportate de pacient reprezintă aproximativ o cincime din cheltuielile actuale pentru sănătate din România (20,5% în 2017, comparativ cu 15,8 % în UE). Peste două treimi din acest procent sunt utilizate pentru a plăti medicamente cumpărate în afara spitalelor. România a înregistrat unele progrese în îmbunătățire a accesului la medicamentele scumpe. De exemplu, începând din 2016 a fost extins accesul la antiviralele cu acțiune directă pentru hepatita C (de la aproximativ 6.000 de pacienți în 2016 la 13.000 în 2018) și a crescut și numărul furnizorilor contractați.
• Plățile informale sunt considerate a fi substanțiale, deși nu se cunoaște valoarea lor reală.
• În sfârșit, România se confruntă cu o emigrație masivă a profesioniștilor din Sănătate. Creșterile salariale substanțiale din anul 2018 au venit ca răspuns la această problemă. Cu toate acestea, îmbunătățirea altor aspecte ale vieții profesionale rămâne o provocare. Mai mult, de creșterile salariale au beneficiat doar medicii angajați în spitalele publice, în timp ce medicii generaliști au fost excluși. Trecerea la asistența medicală comunitară integrată este îngreunată de numărul scăzut de medici generaliști și de utilizarea în exces a spitalelor.

Ce modificări considerați că ar fi oportune în ceea ce privește viziunea asupra politicii medicamentului?

Piața farmaceutică românească este influențată de creșterea progresivă a taxei clawback, de modificarea prețului la medicamente sau de intrarea în insolvență a unor distribuitori și farmacii. La evoluția pieței farmaceutice au contribuit în egală măsură: modalitatea de calcul și de plată a taxei clawback, dar și politica de prețuri, ceea ce a dus la dispariția unor produse de pe piață, cu apariția unor situații de criză în asigurarea de medicamente.

De aceea, este necesar un set de măsuri de reglare a distorsiunilor înregistrate în domeniul farmaceutic și analiza responsabilă a elementelor prioritare, și anume:

• Finanțarea sistemului și cheltuielile cu medicamentele din bugetul
  Casei Naționale de Asigurări de Sănătate  (pentru că limitările de accesibilitate sunt, în primul rând, de ordin financiar);
• Legislația care reglementează politica de prețuri în România și metodologia de calcul a prețurilor medicamentelor pe piața românească;
• Durata necesară obținerii avizelor pentru studii clinice sau de punere de piață a medicamentelor;
• Inexistența unui mediu clar și predictibil al pieței pharma (intervențiile pompieristice de ultim moment nu oferă stabilitatea și continuitatea unui tratament eficient).
• Elaborarea unei politici publice în domeniul medicamentului, care să asigure o balanță între medicamentele generice și inovative și să acopere nevoia reală a populației; această politică ar trebui să ofere acces larg la tratament și sustenabilitate.

Care sunt liniile directoare pe sănătate ale Președinției pentru acest mandat care tocmai a început?

Prevenția și educația pentru sănătate reprezintă în continuare piatra de temelie a viziunii președintelui Iohannis  asupra sistemului de sănătate: educația de la cele mai fragede vârste, responsabilizarea asupra propriei sănătăți, evitarea comportamentelor nocive, alimentația sănătoasă, promovarea activității fizice, controlul tutunului, acoperirea vaccinală adecvată, dar și susținerea  programelor de prevenție și screening, testare și depistare precoce a bolilor.

Resursa umană reprezintă o componentă esențială a sistemului sanitar, de a căror calitate și disponibilitate depind performanța și calitatea serviciilor de sănătate. Planificarea riguroasă, care să asigure numărul adecvat de profesioniști, cu specializările adecvate și o distribuție geografică optimă, în conformitate cu planul de resurse umane în sănătate, obligatoriu a fi elaborat, măsurile de retenție, inclusiv condițiile create tinerilor pentru a nu pleca din țară, plecând de la factorii asociați cu intenția de migrație și încurajarea creării de punți de legătură cu profesioniștii din domeniul medical din diaspora constituie priorități ale mandatului președintelui.

Viitorul sistemului de sănătate înseamnă inovare, digitalizare, promovarea cercetării medicale, medicină personalizată. Studenții de astăzi trebuie încurajați să aleagă cercetarea medicală ca traiectorie în carieră și, mai ales, să aleagă să facă cercetare în România. Cu toții ne dorim o schimbare a sistemului de sănătate, ne dorim un sistem de sănătate performant și sustenabil, comparabil cu cele din alte state membre UE și am convingerea că prin digitalizare putem fi mai aproape de acest deziderat, fie că este vorba de cooperare la nivelul statelor membre, fie de eficientizare a sistemului de sănătate românesc.

de Roxana Maticiuc