Interviu cu  Cătălin Radu, General Manager Bristol Myres-Squibb, România

Aveți o experiență bogată în industria farmaceutică, pe care o puneți acum în practică din poziția de General Manager al Bristol-Myers Squibb România. Pornind de la această experiență și de la buna cunoaștere a pieței farmaceutice, care credeți că vor fi tendințele acesteia pentru anul 2020 și, în acest context, care va fi prioritatea numărul 1 a BMS pentru anul viitor? Dacă ar fi să identificați problema principală cu care se confruntă sistemul românesc de sănătate, care ar fi aceea și cum ați rezolva-o dumneavoastră?

Bazându-mă pe o experiență de mai bine de 15 ani, atât pe piețele locale, cât și internaționale, pot spune că, în Sănătate, cel mai important este pacientul. La Bristol-Myers Squibb România, activitatea noastră de zi cu zi se concentrează pe ajutorul pacienților în lupta cu bolile grave. La finalul fiecărei zile, succesul nostru se măsoară prin impactul pozitiv pe care îl aducem în viețile tuturor pacienților noștri. Facem asta pas cu pas. În fiecare zi lucrăm împreună pentru a putea furniza medicamente inovatoare pentru pacienții cu boli grave sau care le amenință viața. Și asta ne propunem și pentru anul 2020, ca prioritate numărul 1. În ceea ce privește sistemul de sănătate din România, sunt de părere că, în acest moment, există trei mari provocări: accesul în timp util la terapii inovative care să vindece, să îmbunătățească calitatea vieții și/sau, după caz, să crească rata de supraviețuire; modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, ce impune stabilirea prețurilor la cel mai mic nivel al aceluiași medicament din lista celor 12 țări de referință din Uniunea Europeană; în final, sistemul de sănătate românesc, evident, subfinanțat, comparativ cu media Uniunii Europene. Hai să privim împreună spre viitor, spre o strategie comună, pe termen lung, care să aibă în prim-plan accesul rapid la inovație, benefică tuturor, dar mai ales pacienților. Sigur că autoritățile vor dori întotdeauna un sistem de sănătate cost-eficient. Însă cred că mai întâi este important ca pacientul din România să își recapete demnitatea, accesul facil la un diagnostic corect, rapid și continuu, la tratamente inovative, cât și la o monitorizare adecvată a bolii, de-a lungul întregii vieți. O națiune care dorește să progreseze trebuie să fie o națiune educată și sănătoasă. Credem că aceste două teme ar trebui să fie transpartinice.

Bristol-Myers Squibb Company anunța pe 20 noiembrie 2019 că a finalizat achiziția Celgene Corporation în urma primirii aprobării de reglementare de la toate autoritățile guvernamentale specificate prin acordul de fuziune. Ce înseamnă această achiziție pentru pacienți, în general, și pentru cei din România, în special?

Credem cu tărie că medicamentele noastre pot face cu adevărat diferența pentru pacienți. Împreună dezvoltăm una dintre cele mai diverse și promițătoare game de produse aflate în cercetare la acest moment, în industria farmaceutică internațională, continuând să ne îndeplinim viziunea de a transforma viețile pacienților în mai bine. Credem în puterea științei și a cercetării, de a aborda unele dintre cele mai provocatoare boli ale timpului nostru. Concentrarea noastră asupra acestor nevoi nesatisfăcute vine într-un moment fără precedent, în care descoperirile științifice avansează tratamentul diverselor boli, mai rapid ca niciodată. La nivel global, cât și la nivel local, vom investi în continuare în domeniul cercetării, pentru descoperirea și dezvoltarea de medicamente noi, aceștia fiind pilonii de bază ai companiei Bristol-Myers Squibb.

Nu de mult, au fost aprobate noile indicații terapeutice pentru imuno-oncologie, rambursate acum în România pentru melanom, cancer cap și gât, dar și pentru limfom Hodgkin. Cum acționează Bristol-Myers Squibb pentru ca pacienţii din ţara noastră să aibă un acces mai facil la tratamentele inovatoare care să îi ajute să învingă boli grave precum cancerul?

În România, imuno-oncologia este decontată încă din luna mai 2017, pentru pacienții români care suferă de melanom, iar din noiembrie 2017, și pentru cei cu cancer pulmonar și renal. Decizia de rambursare a reprezentat unul dintre cei mai importanți pași făcuți de România în ceea ce privește îmbunătățirea accesului pacienților la tratamente noi, inovative, și se bazează pe numeroase avantaje dovedite în tratarea acestor tipuri de cancer. De aceea, anul 2017 a reprezentat un moment important în ceea ce privește accesul pacienților din România la inovație, la imuno-oncologie. Mă bucur să menționez că, începând cu luna noiembrie 2019, au fost decontate și terapiile imuno-oncologice necesare tratamentului adjuvant al pacienților cu melanom, tratamentului pacienților cu cancer scuamos de cap și gât, dar și pentru tratamentul limfomului Hodgkin. Recent, au fost publicate în Monitorul Oficial și ghidurile terapeutice, ceea ce înseamnă că aceste terapii pot fi prescrise gratuit pacienților eligibili.

Premiul Nobel pentru Medicină în 2019 a fost acordat unui grup de trei cercetători pentru studiile privind adaptarea celulelor la schimbările nivelurilor de oxigen. Descoperirea deschide astfel calea pentru dezvoltarea unor noi și promițătoare strategii de combatere a cancerului. Totodată, terapiile imuno-oncologice reprezintă o nouă perspectivă în lupta împotriva cancerului. Cum determină ele un control mai bun al bolii canceroase și o supraviețuire crescută față de terapiile standard disponibile? Care sunt ratele de supraviețuire în cazul acestor terapii? 

Agenții imuno-oncologici folosesc capacitatea naturală a sistemului imunitar al organismului de a combate cancerul, iar acest concept a reprezentat un punct de turnură extraordinar în modul în care numeroase tumori maligne sunt abordate. Aici ne putem referi la diverse tipuri de cancer, de exemplu în cancerul pulmonar, melanom, cancerul renal și nu numai. Importanța imuno-oncologiei a fost recent confirmată anul trecut, prin acordarea Premiului Nobel pentru Medicină sau Fiziologie lui James Allison și Tasuku Honjo. Imuno-oncologia a revoluționat nu numai modul nostru de a înțelege legătura dintre sistemul imunitar și cancer, ci și domeniul tratamentelor actuale pentru cancer. Datorită numeroaselor studii clinice aflate acum în desfășurare, ne dorim să revoluționăm și domeniul tratamentelor viitoare. De menționat datele recente la nivel internațional: administrarea în prima linie de tratament a cancerului pulmonar fără celule mici, imunoterapia poate crește supraviețuirea globală, iar în cazul melanomului avansat poate aduce beneficii pe termen lung.

Cum vedeți în viitor relația companie farma-pacienți, poate cultura corporatistă să se adapteze într-una care să fie mai angajată în relația cu pacienții, o relație care are pacientul în centru („patient-centricity”)?

În toate sistemele dezvoltate de sănătate, pacientul este în centru. La fel și la Bristol-Myers Squibb România, pacientul este în centrul a tot ceea ce facem. Relația dintre companiile farmaceutice și pacienți, respectiv asociațiile de pacienți, este ghidată de codurile de etică și de conduită profesională. În limitele acestor coduri, Bristol-Myers Squibb este și va fi alături de pacienți, pentru a facilita accesul la terapii inovatoare, dar și ca partener pentru diversele campanii de prevenție și educație pentru sănătate.

de Roxana Maticiuc