Interviu cu dr. Mircea Lupușoru, manager al Spitalului Clinic Colțea

 Cum era spitalul în momentul în care l-ați preluat și ce soluții ați bifat până acum?

Pot spune că, din momentul în care am preluat spitalul, am identificat o serie de probleme:

- lipsa unei bănci de celule stem hematopoietice, necesară compartimentului de transplant medular, pentru asigurarea unei funcționări optime a procedurilor de transplant;

- compartimentul Primiri Urgențe era organizat necorespunzător, atât din punctul de vedere al spaţiilor, cât şi din cel al personalului;

- utilizarea sub capacitatea şi sub potenţialul spitalului a unor servicii.

Câte transplanturi au fost făcute, în acest spital, în ultimele luni?

Pot să vă spun că, în cursul anului 2018, am avut 22 de transplantați medular din care 2 au fost alo transplant. Deci, dacă reușim să facem o bancă de celule stem, tot ceea ce înseamnă procedură se va realiza într-un timp mult mai scurt și cu cheltuieli mult mai mici pentru unitatea noastră. Banii pentru acest proiect, aproximativ 1200 de lei, sunt alocați de către Primărie prin intermediul ASSMB.

Avantajul nostru este că avem personal specializat, pentru că avem o clinică de hematologie de top, recunoscută atât pe plan național, cât și internațional.

„În prezent, oferim servicii de radioterapie, cum oferă și cei din privat.”

Ce alte probleme ați mai identificat?

Un alt aspect identificat a fost lipsa unui simulator CT care să asigure stabilirea bazelor de tratament conformațional pentru pacienții care au nevoie de radioterapie. Problema este, în prezent, rezolvată. Am reușit să achiziționam un simulator pe care îl folosim, astfel că serviciile medicale oferite au devenit mai bune prin creșterea calității acestora. Practic, în momentul în care vrei să iradiezi o tumoră, trebuie să faci un plan conformațional al ei, adică să o vezi tridimensional, nu doar bidimensional, astfel încât fasciculul de electroni cu care bombardezi tumora respectivă să fie cât mai focalizat, pentru a nu distruge țesuturile învecinate. Un asemenea simulator ajută la crearea unui astfel de plan conformațional.

Cum se făcea această procedură până acum?

Se făcea cu un alt tip de simulator, 2D. De noul simulator au beneficiat până acum aproximativ 250-350 de pacienți. Aceste servicii nu trebuie plătite, pentru că sunt servicii decontate de Casa de Asigurări și pot beneficia pacienții internați în regim de spitalizare continuă sau pacienții care pot să își facă tratamentul în regim de spitalizare de zi.

O altă problemă identificată a fost lipsa unui accelerator liniar, cu ajutorul căruia pacienții ar putea fi tratați prin tehnici moderne și la cele mai înalte standarde în radioterapie. Aveam două acceleratoare: unul 2D și altul 3D. Cel 2D era depășit și mă bucur că am reușit să îl înlocuim. În prezent, oferim servicii de radioterapie cum oferă și cei din privat. Oricine poate beneficia oricând de aceste servicii, cu sau fără bilet de trimitere, și, fiind patologie oncologică, nici nu există o listă de așteptare mare. Printr-un management organizat, am reușit să reducem, de la câteva luni, la cel mult o săptămână perioada de așteptare. Acest accelerator a costat aproximativ 1 milion de euro, bani pe care, de asemenea, i-am primit de la Primăria Municipiului București.

„Am renegociat  toate contractele pe care le avea spitalul și am reușit să scad costurile cu aproximativ 30%”

Știu că v-ați propus să faceți un ambulatoriu de specialitate pentru sportivi, unde ei să își poată face toate analizele și de unde să își ia toate adeverințele. În ce stadiu sunteți cu acest proiect?

Ambulatoriul de specialitate pentru sportivi este singurul de acest fel din București și ține de Spitalul Clinic Colțea. Problema este că nu există posibilitatea ca, pentru serviciile oferite în acest ambulatoriu, să facem contract cu CASMB, neexistând baza legislativă în acest sens. În final, am reușit să facem acest proiect tot cu ajutorul Primăriei Municipiului București, prin programul „Sănătate prin sport”. Pentru optimizarea și eficientizarea serviciilor medicale, am reușit să creștem calitatea serviciilor medicale oferite sportivilor. În prima fază, am obținut un buget pentru acest proiect, buget care nu este deloc mic. Ulterior, am reușit să mai obținem 174 de metri pătrați de spațiu, care sunt în curs de amenajare pentru a crea circuite civilizate și pentru a putea crește calitatea serviciilor medicale.

Ideea acestui proiect este ca niciun sportiv cu vârsta sub 18 ani să nu plătească pentru serviciile medicale în vederea obținerii certificatelor medicale. Ne-am dorit să venim în sprijinul celor care doresc să facă sport, dar, din anumite considerente financiare, nu reușeau acest lucru.

Bani în sănătate sunt, dar nu sunt gestionați corect. Cum priviți această afirmație?

Încercăm să îi gestionăm corect, în primul rând prin negocierea reală cu toți furnizorii. Unele sunt câștigate prin licitații, altele sunt negociate. De când am preluat acest mandat, am renegociat toate contractele pe care le avea spitalul și am reușit să scad costurile cu aproximativ 30%, păstrând însă atât furnizorii, cât și calitatea serviciilor oferite de ei. Vorbesc aici despre absolut orice servicii: de la furnizarea de servicii de mentenanță, până la servicii de colectare a deșeurilor medicale. Necesarul a rămas același și, deși nu sunt plăcut de către furnizorii de servicii, vreau să fac economie pentru unitatea în care lucrez, pentru ca banii pe care îi economisim să-i redirecționăm către alte servicii, dar fără a face rabat de la calitate.

Ministrul Sănătății a declarat că va face în așa fel încât politicile de sănătate să încurajeze spitalizările de zi, în detrimentul spitalizării continue. Cum procedați aici, la Colțea?

Într-adevăr, o altă sursă de economie este să diminuezi durata spitalizării continue și, în același timp, să crești procentul serviciilor oferite în spitalizare de zi. Am reușit să facem și acest lucru și am crescut cu 30% numărul de servicii medicale oferite în spitalizare de zi.

Credeți că acesta ar fi viitorul?

Da, acesta este viitorul, pentru că scad atât cheltuielile cu serviciile de curățătorie, cu cele de masă, cu personalul alocat pentru îngrijiri pe perioada internării, cât și cheltuielile cu utilitățile, care nu sunt deloc neglijabile, mai ales în condițiile actuale.

Ce proiecte aveți în plan?

Noi, aici, tratăm majoritar patologie neoplazică, atât în serviciul de oncologie și radioterapie, cât și în celelalte clinici: hematologie, chirurgie, ORL, medicină internă, peste 80% din patologie fiind tumorală. Pacientul care este diagnosticat la noi primește o veste devastatoare, iar impactul psihologic este foarte mare atât pentru el, cât și pentru familie, astfel încât abordarea psihologică este esențială. Sunt studii care arată că aparținătorii unor pacienți cu patologie tumorală, în primele șase luni după aflarea veștii, în proporție de aproximativ 60-70%, fac depresie. Suportul psihologic al pacientului și al familiei este esențial, astfel încât recăderile să fie mai rare și mai puțin agresive.

Împreună cu ASSMB, am început să implementăm o echipă de suport a pacienților și a aparținătorilor, compusă dintr-un medic specialist oncolog, un internist, un psiholog și un asistent social. Sunt, de exemplu, cazuri de pacienți care află ce patologie au, dar nu își cunosc drepturile: medicație gratuită, un număr de zile de concediu medical, gradul de handicap în care pot fi încadrați și beneficiile care decurg de aici și care îi pot ajuta să se susțină.

Dacă vorbim de pacienții laringectomizați, de exemplu, sperăm ca, împreună cu echipa de suport, să aducem anumite modificări legislative. Pacienții laringectomizați nu se pot susține singuri sau au nevoie de cheltuieli colosale pentru un trai decent. Costurile pentru un laringectomizat ajung la 1.500 de euro pe lună, separat de ceea ce decontează CASMB.

Esențial este că trebuie să acordăm o atenție deosebită calității vieții pacienților post-tratament, iar noi, acum, suntem axați pe tratament.

Din punctul de vedere al aparaturii medicale, mai urmează și alte achiziții?

Îmi doresc să achiziționăm un nou accelerator, pentru că este insuficient unul singur pentru a face față tuturor solicitărilor. Sper ca, anul acesta, să luăm și un RMN, pentru că acum nu avem, dar, ținând cont de patologie, este practic indispensabil.

Ca spital universitar, cum simțiți aceste noi generații?

Generațiile noi sunt deschise spre cunoaștere, foarte orientate către nou, mai puțin cunoscătoare ale istoriei, dar sunt niște generații deștepte și din care eu cred că, în viitor, se vor afirma niște doctori mari. Cu o condiție, însă: să reușim să îi păstrăm pentru noi. Cred că ar trebui impusă o politică de confidențialitate sau găsită o formulă astfel încât, după ce termină pregătirea, pentru minimum cinci ani să rămână să lucreze pentru sistemul nostru.

Cine este Mircea Lupușoru?

Este un medic specializat în medicină de familie, care a vrut să facă medicină de la trei ani și jumătate și care a făcut-o cu pasiune. Îmi doresc să mă implic din ce în ce mai mult în dezvoltarea sistemului de sănătate, mai ales acum, când am văzut că se poate.

„S-a ajuns până în punctul în care se evită chiar și intervențiile minore.”

Sunt diferențe mari între managementul spitalului și managementul pacientului?

Da, sunt diferențe mari, dar ambele aduc satisfacție. Pot să spun că, la momentul actual, sunt puțin mâhnit că nu am timp să desfășor și activitate medicală după programul administrativ, acesta prelungindu-se, de cele mai multe ori, până seara, târziu. Sunt și cadru didactic la UMF „Carol Davila”, predau Fiziologie. Sunt tatăl a doi copii, am o soție care mă înțelege și care mă iubește necondiționat, și, din acest punct de vedere, mă simt un om extrem de norocos.

Cum de ați avut curajul să vă implicați în managementul unui spital atât de mare? Aveți experiență în acest domeniu?

Înainte de a fi manager, am fost, pentru cinci ani, director medical la Spitalul de Psihiatrie „Constantin Gorgos” și am avut contact cu partea de management, unde am învățat foarte multe lucruri.

Cum trebuie să fie un manager de spital, ca să poată rezolva problemele?

În primul rând, trebuie să fie implicat, să cunoască legislația actuală, care este într-o permanentă schimbare, să fie ancorat în realitate, și trebuie să își dorească să facă ce este mai bine pentru pacienți.

Ce s-ar putea schimba în legislația din domeniul Sănătății pentru ca sistemul sanitar să evolueze?

S-ar putea face plata în funcție de anumiți indicatori de performanță, dar, și aici, trebuie de avut mare grijă cum se întocmesc criteriile de stabilire a acestor indicatori. Dar cred că, în acel moment, ar începe să apară schimbările.

Sistemul actual încurajează performanța?

Doar pentru cei care vor să facă performanță. Ține de conștiința fiecăruia. Problema este că, atât timp cât se menține acest sistem, care nu ține cont de criteriile de performanță, medicii din orașele mari, din clinicile universitare, vor fi în permanență asediați, ajungându-se, uneori, până la epuizare, pentru aceleași venituri salariale care sunt uniforme în toată țara. Un exemplu concret, banal, este faptul că a scăzut numărul de apendicectomii, adică de scoatere a apendicelui, în orașele mai mici, operație care nu este foarte dificilă. Dar s-a ajuns până în punctul în care se evită chiar și intervențiile minore.

Roxana Maticiuc