La Strasbourg s-a semnat unul dintre cele mai importante pachete legislative legate de mediu, cel privind economia circulară. Economia circulară este un sistem regenerativ în care resursele, deșeurile, emisiile și pierderile de energie sunt minimizate prin repunerea în circuitul economic a materialelor deja folosite. Se opune economiei liniare, în care procesele se termină cu distrugerea deșeurilor.

“Această ratificare reprezintă ultimul act dintr-o piesă care a durat aproape trei ani de zile. E important că Uniunea Europeană are un pachet concret de legislație care reglementează problema deșeurilor, a separării și reciclării lor ca parte a economiei circulare. O dată cu intrarea lui în vigoare, România trebuie să apese pe accelerație deoarece țintele sunt înalte, sancțiunile dure, iar noi suntem mult în urmă în acest domeniu. LULUCF (Land Use, Land Use Change and Forestry) este o componentă majoră a celuilalt pachet adoptat azi. Toți știm că pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să reducem emisiile de CO2. Puțin știm însă că pădurile și terenurile agricole emit CO2 dacă nu sunt folosite corespunzător. Contribuția agriculturii și a fondurilor forestiere la reducerea CO2 este reglementată prin acest act legislativ” a declarat Adina Vălean, președinta Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European.

Studiile făcute pe spațiul european arată că până în 2030 economia circulară ar putea genera anual economii de minimum 600 de miliarde și beneficii în diverse zone economice de 1.8 trilioane de euro. Refolosirea materialelor și recuperarea lor presupun procese mai complexe decât distrugerea, așa că forța de muncă folosită este mai numeroasă, prin urmare se vor face mai multe angajări. Japonia, care a implementat încă din 1991 conceptul de economie circulară, avea în 2007 650 de mii de angajați numai în procesele asociate refolosirii și reciclării.

Companiile vor răspunde mai bine așteptărilor consumatorilor. Se discută mult despre generația millenials care are alte tipare de consum față de alte generații, mai responsabile ecologic, cu accent pe accesul la servicii mai mult decât pe proprietate.

Creșterea economică duce la creșterea consumului, iar asta se traduce și în cantități uriașe de gunoi pentru care costurile de distrugere și depozitare sunt din ce în ce mai mari. Realitatea este că în momentul de față multe metropole nu pot distruge aceste deșeuri, iar ele ajung în ecosistem, creând adevărate dezastre.

Economia circulară nu este doar despre reciclare în forma ei cea mai simplă, ci presupune inovație, cercetare, astfel încât procesele industriale să fie optimizate. Prin urmare se vor dezvolta tehnologii noi, se va stimula inovația. Vom avea la dispoziție mai multe resurse. Lupta pentru resursele naturale, finite, va fi din ce în ce mai acerbă în următorii ani, odată cu creșterea populației în general, dar și a posibilităților economice a consumatorilor. Așadar, folosirea cu mai multă atenție a acestor resurse și refolosirea materialelor va asigura confort pentru multe piețe. Deși multor oameni reducerea emisiilor nu li se pare o urgență, adevărul este că studiile arată că degradarea calității aerului a dus la o incidență crescută a bolilor respiratorii, că deșeurile ajunse în mediu distrug într-un ritm accelerat fauna și calitatea apei. Pentru a estima diferențele, un kilogram de aur obținut prin minerit emite 18.722 de kg de CO2, iar unul obținut prin reciclare, 11 kg de CO2.

O dată cu economia circulară va crește și durata de viață a obiectelor. Obiecte mai solide, cu un ciclu mai mare de folosire și refolosire vor aduce schimbări pozitive și în comportamentul consumatorilor, și în cel al companiilor. Va crește inclusiv colaborarea dintre oameni de diverse categorii. Necesitatea de a inventa noi procese tehnologice va duce la colaborare între companii sau centre de cercetare și necesitatea de a recicla și refolosi mai mult va duce la colaborare între consumatori.

Roxana Maticiuc