România se află în plină epidemie de diabet și prediabet, iar autoritățile trebuie să ia măsuri urgente. În opinia profesioniștilor din domeniu, prioritare ar fi realizarea Registrului Național Unic de Diabet și adoptarea unui plan de măsuri privind prevenția și diagnosticul timpuriu al diabetului zaharat de tip 2.  de Valentina Grigore

Acestea sunt concluziile dezbaterii „Strategii prioritare în managementul diabetului zaharat de tip 2 - diagnostic timpuriu și acces la tratament eficient – priorități politice”, organizată de revista Politici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României. Specialiștii au atras atenția că impactul medical-social și economic al diabetului zaharat (DZ) de tip 2 este tot mai important din cauza complicațiilor pe termen lung asociate cu costuri foarte mari și a insuficienței acțiunilor de prevenție și, mai ales, educație și informare a pacienților cu DZ de tip 2.

Bugetul alocat programului de diabet

Potrivit dr. Oana Costan, director al Direcției Programe Curative a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), bugetul alocat în 2016 Programului național de diabet zaharat este de cinci ori mai mare față de anul 2006 și reprezintă 21,77% din totalul creditelor de angajament alocate anul acesta pentru medicamente în cadrul programelor naționale”. „În ultimii 10 ani, numărul de pacienți care beneficiază de tratament pentru diabet zaharat aproape că s-a dublat: dacă în 2006 au fost tratați 363.131 de bolnavi, în 2016 au intrat în program 712.414 bolnavi”, a declarat dr. Oana Costan.

Prevenție și educație terapeutică

Cristian Andriciuc, director executiv al Federației Asociațiilor Diabeticilor din România (FADR), a subliniat importanța prevenției și a specialiștilor care să educe publicul. „Studiul realizat de Federație în rândul bolnavilor cu diabet zaharat relevă că 42% dintre pacienți nu știu ce este educația terapeutică și 50% dintre cei chestionați nu au discutat niciodată cu un dietetician”, a anunțat Cristian Andriciuc. „Tratamentul fără educație terapeutică este total inadecvat. Educația terapeutică ar trebui inclusă în Programul național de diabet”, a completat șef lucrări dr. Cornelia Bala, președinte al Asociației Române de Educație în Diabet.

Însă toate aceste probleme nu pot fi rezolvate fără o statistică precisă a numărului de bolnavi. „Nu știm câți pacienți și ce fonduri sunt necesare, dacă nu avem registru național de diabet”, a subliniat acad. prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgoviște, Institutul Național de Diabet „Prof. dr. N. Paulescu”.

Registru național unic de diabet

Prof. univ. dr. Amorin Popa, UMF Oradea, a accentuat necesitatea înființării registrului național unic de diabet, ca element esențial în stabilirea strategiei și a planului de dezvoltare a Programului național de diabet zaharat. Specialistul a prezentat mai multe propuneri. „Ghidul național de diabet trebuie efectuat de societățile profesionale în domeniu. Referatele impuse de CNAS trebuie eliminate deoarece birocratizează la maximum asistența medicală, iar rolul responsabilului județean trebuie să fie mai pregnant, deoarece în prezent acesta nu are niciun control asupra unităților private și asupra unităților medicale din provincie, ceea ce duce la o risipă de medicamente. În plus, asistăm la o distribuție total neuniformă a serviciilor medicale pe teritoriul României: de exemplu, în Bihor sunt 21 de diabetologi, Clujul are peste 40, iar în București sunt peste 150. O altă problemă este noul sistemul informatic, care colectează datele la nivel central, iar profesioniștii din județe nu mai au acces la aceste date, și intrarea greoaie a bolnavilor în Programul național de diabet”, a declarat prof. univ. dr. Amorin Popa.

„Vom face pași în demararea ‹‹Registrului Național Unic pentru Diabet››, chiar dacă acesta nu va fi finalizat până la încheierea mandatului acestui Guvern”, a promis Raul Pătrașcu, consilier Sănătate, Cancelaria prim-ministrului.

La rândul său, conf. univ. dr. Ioan Andrei Vereșiu, președinte al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a atras atenția că există baze de date ale asiguraților care conțin numeroase informații, însă acestea trebuie corelate, pentru a aduce beneficii pacienților cu diabet zaharat.

Implicarea medicilor de familie

Una dintre soluțiile depistate de specialiștii prezenți la dezbatere a fost implicarea medicilor de familie. „Pledez pentru implicarea mai mare a medicilor de familie în prevenirea și depistarea precoce a diabetului zaharat tip 2. Ministerul Sănătății sprijină orice acțiune din cadrul programului național de diabet zaharat”, a declarat dr. Crina Ralețchi, consilier din Ministerul Sănătății.

Diabetul zaharat - provocarea secolului

Studiul PREDATORR arată că suntem în plină epidemie de diabet și prediabet, diabetul zaharat fiind una dintre cele mai importante provocări ale secolului al XXI-lea. „Cifrele sunt îngrijorătoare - în 2015, s-au înregistrat 5 milioane de decese la nivel mondial cauzate de diabet, iar previziunile sunt sumbre - în anul 2040, numărul bolnavilor de diabet zaharat va crește cu 227 de milioane de pacienți”, a anunțat prof. univ. dr. Maria Moța, șef Clinică Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Spitalul Județean de Urgență Craiova.

În afară de prevenția și de diagnosticul precoce în cazul diabetului zaharat, foarte importantă este menținerea sub control a factorilor de risc. Conf. dr. Gabriela Roman, șef disciplină Diabet și boli de nutriție, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, a subliniat necesitatea lărgirii obiectivelor terapeutice, ținând cont de existența unor factori majori de risc, precum obezitatea și dislipidemia. „Este necesară crearea unui program național pentru obezitate, care să fie implementat cu ajutorul medicilor din asistența primară”, potrivit conf. dr. Gabriela Roman.

Posibile soluții

Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, a adresat tuturor celor prezenți la dezbatere invitația de a se așeza la aceeași masă pentru a identifica soluții pentru toate problemele. Prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, președinte, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a atras atenția că trebuie eliminate criteriile din referatele de aprobare. „Costul pacientului dializat care are insuficiență renală cauzată de diabet zaharat tip 2 netratat este de 1.800 de euro pe lună, față de 100 de euro pe lună, cât costă tratamentul medicamentos al diabetului zaharat. Banii pentru un pacient dializat ar asigura tratamentul a 20 de pacienți cu diabet zaharat”, a explicat prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu.

Pentru ca toate acestea să poată fi realizate și pentru a avea un sistem de sănătate performant, este necesară reformarea în totalitate a sistemului. „Orice investiție făcută înainte de revizuirea sistemului este total ineficientă. Iar pentru acest lucru avem nevoie de specialiști în health economics, care, împreună cu medicii și cu specialiștii din sistemul de sănătate, să identifice soluțiile pentru realizarea prevenției și rezolvarea altor probleme grave, precum inegalitățile în acordarea asistenței medicale”, a explicat dr. Ioana Petrescu, fost ministru al Finanțelor.

Evenimentul a fost susținut de AstraZeneca.