Înainte de a veni în România, la sfârşitul anului 2010, unde este responsabil de consolidarea poziţiei Janssen, Makis Papataxiarchis, managing director Johnson&Johnson, a lucrat cu mai multe state din Europa, iar cea mai recenţă poziţie a sa a fost în cadrul organizaţiei Janssen Grecia. Are experienţă în gestionarea businessului în ţări cu situaţii financiare dificile, Grecia şi acum România, pe care o consideră o provocare ţinând cont că populaţia României este de două ori mai numeroasă, dar cu dificultăţi comparabile. Ca preşedinte al ARPIM, sunt încântat să contribuie la schimbarea prin care trece sistemul românesc.

Din momentul în care aţi preluat noul dvs. post, ce v-a impresionat cel mai mult în legătură cu piaţa farmaceutică din România?

Termenul de “piaţă” corespunde, în general, cu miliarde de euro, cu cifre financiare, cu vânzări şi profit. Din moment ce noi operăm în domeniul sănătăţii, ar fi mai adecvat să ne referim la pacienţi şi la nevoile acestora, dat fiind că pe ei îi deservim.

Cu toate acestea, dacă ar fi să vorbim despre piaţa farmaceutică din România într-un context comercial şi juridic, nu este niciun secret pentru nimeni că avem de-a face cu un mediu dificil. Pe de-o parte, avem producătorii care se confruntă cu lipsa de predictabilitate şi transparenţă a taxelor, a cadrului operaţional de afaceri şi a celui legal; pe de altă parte, avem accesul întârziat la tratamente inovatoare. Revenind la nevoile pacienţilor, acest ultim aspect prezentat afectează populaţia României.

Pentru mine, cel mai uimitor lucru pe care l-am observat a fost că angajaţii români sunt bine instruiţi şi pregătiţi. Ţara dvs deţine o resursă extrem de valoroasă – oamenii săi.

Care consideraţi că este cea mai mare provocare cu care se confruntă piaţa farmaceutică din România?

În primul rând, trebuie să înţelegem contextul. Potrivit FMI, România este una din cele mai sărace ţări din Europa de Est privind cheltuielile pentru educaţie şi sănătate, mai puţin de 500 euro/ persoană,  spre deosebire de Cehia cu 1000 euro/ persoană. Indicatorii cheltuielilor de sănătate din România sunt printre cei mai scăzuţi din UE, chiar înainte de Albania, Bulgaria şi  Macedonia. Cheltuielile medii pentru medicamente în UE sunt de 349 euro de persoană, în timp ce în România acestea reprezintă doar 164 euro. Încă un indicator poate fi media speranţei de viaţă a populaţiei României,  de 72.7 ani, care este cu cinci ani mai scăzută decât media europeană.

Media scăzută a speranţei de viaţă este un rezultat direct al investiţiilor mici din sănătate. Pentru a recupera acest decalaj, PIB-ul alocat sănătăţii ar trebui să crească în fiecare an cu câte 0.5% - 0.8% până în 2020. Asfel, pe de-o parte avem subfinanţarea sistemului de sănătate românesc per total, care afectează şi industria farmaceutică. Pe de altă parte, vorbind de cadrul legal în care ne desfăşurăm activitatea, ne-ar plăcea să avem parte de mai multă predictibilitate, sustenabilitate şi transparenţă. În mod normal, planificarea se face cu 3 până la 5 ani în avans, dar pentru a realiza acest lucru noi trebuie să ştim ce urmează în continuare şi să acţionăm conform realităţii.

Dacă aţi fi un influent factor de decizie, care ar fi primele cinci schimbări la care v-aţi gândi?

Ca preşedinte ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), consider că sistemul medical românesc ar trebui să fie unul în care cetăţenii sunt trataţi cu respect şi decenţă, într-un sistem caracterizat de calitate, eficienţă şi echitate, care să ofere o abordare sustenabilă şi de durată. Las în seama factorilor de decizie români să decidă ce e mai bine pentru sistemul şi pacienţii din România, dar trebuie să subliniez că scopul nostru este să avem cetăţeni români şi pacienţi, care să trăiască mai sănătoşi, mai fericiţi şi mai mult. Suntem aici pentru a oferi punctul nostru de vedere privind acţiunile pe care factorii de decizie doresc să le implementeze. Putem contribui nu doar ca experţi, dar şi ca parteneri de încredere.

Având acest lucru în vedere, un sistem de sănătate eficient ar trebui să reflecte rolul important al îngrijirii primare şi al prevenţiei.  Într-un sistem eficient se pune accent, de asemenea, şi pe dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea resursei umane disponibile, îmbunătăţirea managementului, instruirii şi educaţiei. Astfel am putea asigura acces egal la servicii medicale pentru întreaga populaţie şi accesul pacienţilor la medicamente.

Care sunt priorităţile mandatului dvs în calitate de Preşedinte ARPIM?

Obiectivul principal al mandatului meu de Preşedinte ARPIM este să asigur dezvoltarea contractului dintre industria farmaceutică şi societate. Noi punem la dispoziţia partenerilor şi pacienţilor noştri toate resursele, expertiza şi experienţa noastră. Vrem să creăm relaţii de încredere şi să contribuim la un proces decizional mai transparent în cadrul sistemului de sănătate. Astfel, ARPIM îşi doreşte să îşi consolideze statutul de partener de încredere pentru toate părţile interesate, să asigure acces continuu la tratamente inovatoare şi un sistem sanitar îmbunătăţit, într-un mediu de afaceri etic şi transparent.

Aşadar, agenda acestui mandat îşi propune să ofere o contribuţie valoroasă tuturor părţilor interesate din sistemul de sănătate, adresându-se nevoilor nesatisfăcute încă ale pacienţilor atât de către autorităţi şi factori de decizie cât şi industria farmaceutică, totul într-un mod în care sunt reconciliate constrângerile inerente pentru toate părţile.

Care sunt cele mai importante realizări ca preşedinte ARPIM?

Ne concentrăm toate eforturile pentru a implementa toate aceste obiective. Ca rezultat, sunt încântat să vă spun că eforturile noastre dau roade: pe 21 martie ARPIM şi Ministerul Sănătăţii au semnat un protocol care va ajuta la crearea unui context propice pentru un mai mare acces al pacienţilor români la tratamente. Acest protocol reprezintă angajamentul celor două părţi, pe termen mediu şi lung.

Sunt vizate cele patru probleme principale ale industriei medicamentelor inovatoare: directiva privind combaterea întârzierii plăţilor, actualizarea listei de medicamente compensate, metodologia de preţuri şi taxa clawback. ARPIM va continua să muncească din greu şi, împreună cu Ministerul Sănătăţii, va încerca să asigure materializarea prevederilor şi soluţii identificate de comun acord.

Ce părere aveţi despre relaţia dintre ARPIM şi autorităţile române?

Pentru a avea un impact real asupra măsurilor legislative ce vizează piaţa farmaceutică, am stipulat în protocol condiţiile în care se vor atinge aceste obiective, ceea ce înseamnă că ARPIM şi Ministerul Sănătăţii vor avea întâlniri periodice. Ar trebui luate în considerare discuţii anterioare implementării oricărui proiect de lege care ar putea avea impact asupra pieţei farmaceutice. Avem încredere că autorităţile înţeleg necesitatea acestor consultări înainte de stabilirea normelor de bază, care vor avea impact asupra mediului de afaceri.

Pentru a da un exemplu în ceea ce priveşte deschiderea colaborării noastre de până acum, aş vrea să subliniez că.......

Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna septembrie a revistei Politici de sănătate!