Erorile de diagnostic au devenit un subiect asupra căruia se atrage atenția și care este din ce în ce mai dezbătut, având în vedere faptul că reprezintă o cauză importantă de mortalitate, ocupând locul trei în lume, după bolile cardiovasculare și cancer.

Dr. Diana Costache, medic rezident pneumologie.

La sfârșitul lunii iunie a acestui an, orașul Rotterdam a găzduit prima conferință europeană despre erorile de diagnostic în medicină. Pe durata celor două zile ale evenimentului, s-au desfășurat sesiuni de postere (prezentări de cazuri clinice), sesiuni de comunicări susținute de specialiști în domeniul sănătății din Europa, dar și din Statele Unite ale Americii.

Portofoliul echipei noastre a constat în cinci lucrări care relatează cazuri de erori de diagnostic întâlnite de fiecare membru în activitatea sa medicală.

Sesiunile de comunicări au fost alcătuite din simpozioane axate pe identificarea principalului factor cauzator al erorilor de diagnostic, iar studiile multiple prezentate în această direcție au indicat că factorul uman este principalul responsabil.

Un alt punct de referință al conferinței a fost prezentarea de metode și strategii de îmbunătățire a procesului de diagnostic și de reducere a numărului de erori medicale. Specialiștii din Statele Unite ale Americii au testat deja o parte din aceste metode, înregistrând rezultate favorabile, în timp ce altele sunt în stadiul de cercetare și așteaptă să fie implementate.

O metodă interesantă și din ce în ce mai vehiculată este reprezentată de folosirea diferitelor sisteme informatice de suport în deciziile clinice, unde se încadrează și procesul de diagnostic. Aceste aplicații ce pot fi utilizate atât pe calculator, cât și pe telefoanele mobile, indiferent de sistemul de operare, sunt ușor de folosit, au indicații sugestive și generează rapid răspunsuri. Principiul de funcționare a acestora se bazează pe introducerea datelor individuale ale pacientului, a semnelor și a simptomelor prezentate de acesta, pentru ca apoi programul să furnizeze o listă variată de diagnostice posibile. Astfel, paleta de diagnostice diferențiale este larg deschisă, iar gândirea bazată pe șabloane ce predispune la apariția greșelilor de diagnostic este redusă la minimum.

Informațiile prezentate în cadrul acestui prim eveniment reprezintă un pas important în înțelegerea procesului de diagnostic și în efortul depus pentru a reduce apariția erorilor medicale, iar implicarea activă în această problemă constituie un real interes pentru medici indiferent de specializare.

Printre aceștia, s-au numărat:

• Prof. Charles Vincent, director al Institutului Național de Cercetare în Medicină pentru Siguranța și Calitatea Serviciului Medical, din cadrul Colegiului Imperial Healthcare Trust din Londra;
• Dr. Laura Zwaan, asistent universitar la Institutul de Cercetare și Educație în Medicină din Rotterdam;
• Mark L. Graber, fondator al Societății de Îmbunătățire a Diagnosticului în Medicină, precum și al revistei DIAGNOSIS, dedicată îmbunătățirii calității și siguranței procesului de diagnostic;
• Jason Maude, CEO și co-fondator al Isabel, un sistem informatic de suport în luarea deciziilor clinice.

La sesiunea de postere au fost prezentate lucrări din țări precum: Olanda, Statele Unite ale Americii, Japonia, Irlanda, Noua Zeelandă și România. Echipa care a reprezentat țara noastră a fost alcătuită din:

• Prof. Traian Mihăescu, șeful Clinicii de Pneumologie din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie din Iași;
• Asist. univ. dr. Radu Crișan-Dabija, medic specialist pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie din Iași;
• Dr. Diana Costache, medic rezident pneumologie la Spitalul Pneumoftiziologie din Iași;
• Dr. Ștefana Alexoaie, medic rezident pediatrie la Spitalul „Sf. Maria“ din Iași.