Studenți, cadre didactice și membri ai conducerii Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, reprezentanții celorlalte universități ieșene (prof. univ. dr. Cătălin Tănase, prorectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. Gheorghe Săvuță, decan al Facultății de Medicină Veterinară USAMV, lect. univ. dr. Oana Sandu, prorector al Universității de Arte „George Enescu”), primar Mihai Chirica, prof. univ. dr. Bogdan Maleon – directorul BCU Iași și reprezentanți ai Institutului Cultural Francez (director Vincent Lorenzini, Olivier Dumas – coordonator evenimente și Raluca Vîrlan-Bondor – responsabil de proiecte culturale și comunicare) au sărbătorit împreună împlinirea a 138 de ani de învățământ medical superior la Iași.
„Trecutul este ca o perdea de ceață evanescentă, lipsită de consistența prezentului sau de promisiunile viitorului. Au trecut 38 de ani și iată că mă aflu tot în această Aulă, de asemenea la o manifestare importantă. Tot ce pot să vă împărtășesc în acest moment este că, pe măsură ce înaintezi în vârstă, trecutul devine din ce în ce mai clar și mai important, ca o fotografie alb-negru care se transformă, treptat, într-una color”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași, în deschiderea evenimentului. Dânsul ne-a oferit mai multe detalii despre momentele-cheie ale evenimentului.
Care a fost tema acestei ediții a Zilelor UMF Iași?
Anul acesta, majoritatea manifestărilor au stat sub semnul Centenarului Marii Uniri – a cărui proiecție are loc prin intermediul unui program complex, coordonat de Primăria Iași. Până la urmă, fie că sărbătorim Centenarul Marii Uniri, fie 138 de ani de învățământ medical superior la Iași, orice prilej de a ne onora trecutul și de a ne aduce aminte despre niște oameni și despre faptele lor ne îmbogățește și ne dă puterea să mergem mai departe. Pentru că, așa cum spunea Nicolae Iorga în celebrul său discurs mobilizator din decembrie 1916, „în trecutul nostru, mulți oameni au suferit. Dacă suntem ceva, nu suntem prin biruința strămoșilor noștri, ci suntem ceva numai prin suferința lor. Toate puterile noastre nu sunt altceva decât jertfa lor, strânsă laolaltă și prefăcută în energie”.
Care au fost cele mai importante momente ale evenimentului?
Zilele UMF au debutat cu o conferință despre rolul pe care l-a jucat Iașiul în Marele Război, susținută de istoricul ieșean Cătălin Turliuc, cercetător principal la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. A doua zi, a avut loc prelegerea intitulată „Imaginea medicului în societatea contemporană. Reprezentări sociale și provocări actuale”, susținută de cunoscutul sociolog Vasile Dîncu, care se înscrie în seria Conferințelor Universității „Grigore T. Popa” – serie care a debutat în urmă cu două luni și care-și propune să aducă la UMF Iași personalități din diverse domenii. Am regăsit, cu bucurie și interes, în conferința domnului Dîncu o idee – un principiu și un deziderat, în același timp – pe care am transmis-o și eu, în repetate rânduri, comunității academice a UMF Iași: nevoia de a reașeza la locul său meritat statutul de medic în cadrul societății românești. În civilizaţiile europene occidentale spre care aspirăm, medicul, cercetătorul şi cadrul didactic universitar sunt repere în ierarhia socială. E un statut firesc, spre care trebuie să tindem şi noi, însă nu ne putem aştepta să fim altfel priviţi de societatea românească înainte ca noi înşine să ne vedem ca repere sociale.
„Războiul cere medicului, mai ales, să fie singurul care să poată îndulci calamitatea dezastrului, redând țării brațe ca s-o apere și inimă să bată pentru ea. Medicul, prin urmare, trebuie să pună în slujba Țării nu ceea ce-i ordonă autoritatea care-l conduce, ci ceea ce-i poruncește întreaga lui făptură, ca medic și ca fiu al Țării” – nota Mihai Ștefănescu-Galați, care, în timpul Marelui Război, a fost șef de ambulanță și de spital mobil. Este o personalitate a medicinei căzută într-o nedreaptă uitare. De aceea, am încercat să-i resuscităm memoria prin publicarea, la Editura Universității, a două volume semnate de medicul-scriitor, editate de dr. Richard Constantinescu, de la disciplina Istorie a Medicinei. Este vorba de „Memorii de război” și „Răniți și ranițe. Chirurgia marelui război”. Lansarea acestor două cărți a fost, de asemenea, un punct forte al manifestărilor dedicate Zilelor UMF Iași din acest an.
De Zilele Universității, am lansat și seria nouă a „Însemnărilor ieșene”, una dintre revistele-simbol ale Iașiului, înființată în 1936 de patronul nostru spiritual – Grigore T. Popa, alături de Mihail Sadoveanu și de George Topîrceanu. Primul număr al acestei noi serii – publicată sub egida UMF Iași, l-am dedicat tot Centenarului Marelui Război, prin dosarul tematic de la mijlocul revistei. Dr. Richard Constantinescu a scris despre întâmplări de pe front trăite de Grigore T. Popa; profesorul, dermatologul și scriitorul I. I. Mironescu a evocat zilele cumplite din vremea teribilei conflagrații mondiale; cofondatorul urologiei românești, profesorul și publicistul Mihai Ștefănescu-Galați, a oferit cititorilor un fragment din amintirile sale de pe front, iar domnul profesor Eugen Târcoveanu a prezentat o expoziție inedită și un album dedicate Regelui Ferdinand al României.
Care sunt proiectele cu care UMF Iași participă la Programul Centenar al Primăriei Municipiului Iași?
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” a colaborat cu Primăria Iași la realizarea Programului Centenar printr-o serie de evenimente care se vor desfășura în perioada decembrie 2017 – decembrie 2018. Putem menționa expoziția „Dr. Jean Clunet și Misiunea Militară Franceză” și expoziția foto-documentară „Iașul medical în Marele Război”. În ceea ce privește cărțile, putem discuta despre editarea și publicarea volumelor semnate de Mihai Ștefănescu-Galați – „Amintiri din Marele Război” și „Răniți și ranițe. Chirurgia Marelui Război”, despre volumul „Grigore T. Popa – far al culturii românești” și despre opera „Nicolae Leon, Rectorul Unirii”. Dintre acestea, două au fost deja realizate și prezentate în cadrul Zilelor UMF 2017 – este vorba despre „Expoziția Dr. Jean Clunet și Misiunea Militară Franceză” și despre cele două volume de război ale medicului urolog Mihai Ștefănescu-Galați, urmând ca, în 2018, să finalizăm și celelalte proiecte.
„Amintiri din Marele Război” și „Răniți și ranițe. Chirurgia Marelui Război” au fost editate și prefațate de dr. Richard Constantinescu, autor și iatroistoriograf, de la disciplina Istoria Medicinei din cadrul UMF Iași, editor al operei de război a lui Mihai Ștefănescu-Galați. Iatroistoriograful a povestit despre efortul depus în a elucida anii nașterii și ai morții, dar și despre bucuria prilejuită de descoperirea unui medic valoros, a unui om vertical și a unui scriitor apreciat de însuși Garabet Ibrăileanu.
de Valentina Grigore
