„Începând de astăzi se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile. (…) Oricât de greu ar fi să ne adaptăm acestor limitări, aceasta este singura cale prin care salvăm viețile celor dragi nouă, viețile celor de lângă noi!”.
Președintele Klaus Iohannis anunța astfel că România va intra în stare de urgență începând cu 16 martie 2020 pe motivul pandemiei de coronavirus COVID-19. Aceasta a fost prima stare de urgență instaurată în România în perioada de după decembrie 1989. Pentru mulți dintre români începea o experiență cu care nu se mai confruntaseră, despre care președintele spunea că „vom trece cu bine prin această grea încercare dacă luăm imediat cele mai drastice măsuri și înțelegem cu toții că severitatea lor este pe măsura gravității perioadei pe care o traversăm”.
Medicii: eroii din linia întâi
Instaurarea stării de urgență răspundea astfel crizei globale de sănătate, fiind un act de maximă importanță, necesară pentru a limita extinderea pandemiei și pentru protejarea sistemului național de sănătate. Instaurarea acesteia la momentul potrivit în dinamica răspândirii pandemiei era vitală pentru evoluția ulterioară a situației generale. În prima linie a luptei cu coronavirusul s-au aflat cadrele medicale, farmaciștii și angajații din sistemul public de sănătate, cărora președintele țării a ținut să li se adreseze încă de la începutul stării de urgență și să îi asigure de sprijinul și încrederea tuturor românilor: „Ne aflăm acum într-un moment de criză majoră, în care, vă spun drept, trebuie să ne descurcăm cât se poate de bine cu ceea ce avem. Din fericire, în România sunt în continuare medici și farmaciști, cadre medicale, profesioniști care sunt 100% dedicați salvării pacienților. Ei sunt cei care fac sacrificii extraordinare în aceste momente, sunt în prima linie a luptei cu acest virus periculos, plecând de lângă familiile lor pentru a se pune în slujba pacienților”.
Sistem spitalicesc pregătit pentru orice provocare
Managerilor de spitale li s-a cerut în mod imperios să asigure protejarea medicilor și a personalului medical, să facă tot ce este necesar pentru a le asigura echipamentele de protecție și că, de asemenea, testarea personalului medical trebuie să constituie o prioritate absolută! Tot o prioritate, imediat după ce se termină această criză, anunțată de președintele Klaus Johannis, este evaluarea întregului sistem spitalicesc din România, pentru care „vom lua toate măsurile pentru a avea dotările cu care să facem față oricărei situații, și unei epidemii, și unui dezastru. Și, în acest sens, îi asigur pe români că suntem pregătiți acum, dar în continuare vom lua măsurile pentru a fi și mai bine pregătiți”.
Soluții pentru revigorarea economiei
Criza de sănătate provocată de pandemia de COVID-19 a fost urmată de criza economică generată de măsurile de izolare (limitarea sau încetarea activității în numeroase domenii de activitate). O altă provocare majoră la care instituția prezidențială a răspuns prompt prin identificarea unor soluții pentru toate problemele: „Avem programe, avem soluții pentru finanțarea deficitului, pentru revigorarea economică și credem că dacă facem lucrurile așa cum trebuie – și așa ne-am propus să le facem – atunci avem șanse bune să își revină economia românească și să ieșim destul de repede din situația total neplăcută, din situația de criză în care ne găsim acum”. Preşedintele i-a asigurat pe români că ţara noastră va ieşi cu bine din această criză şi că parteneriatul de afaceri dintre autorităţile publice şi mediul privat reprezintă calea de relansare economică şi dezvoltare durabilă.
de Bogdan Guță
