Într-o perioadă extrem de dificilă din punctul de vedere al sănătății, atât la nivel global, cât și național, care s-a suprapus problemelor deja existente în sistem, autoritățile din sănătate au trebuit să lucreze la foc automat pentru a remedia obstacolele apărute la tot pasul și a asigura, în același timp, accesul pacienților la servicii medicale de calitate. „Nevoia de adaptare permanentă la acest context pandemic, dar și la problemele persoanelor cu boli cronice, ne-a determinat să luăm măsuri cu aplicabilitate imediată, dar să ne gândim și la viitor, la cum putem îmbunătăți în continuare sistemul de sănătate”, spune conf. dr. Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Pandemia COVID-19 a însemnat o mare schimbare pentru sistemul de sănătate românesc, consultațiile la distanță fiind una dintre aceste modificări. Cum ați asigurat accesul pacienților cu boli cronice la serviciile medicale de care aveau nevoie? În ce măsură a fost de ajutor consultația la distanță în această perioadă?
Pandemia a reprezentat o mare provocare pentru toate sistemele de sănătate din lume. Am introdus consultația la distanță pe perioada stării de urgență pentru a asigura accesul populației la servicii medicale cu respectarea regulilor de distanțare socială, necesare pentru a limita răspândirea infectărilor cu noul coronavirus. S-a dovedit a fi o măsură bună, în asentimentul medicilor și pacienților, motiv pentru care am menținut consultațiile la distanță la medicul de familie și la specialistul din ambulatoriul clinic până la 30 septembrie.
Căutăm soluții pentru a implementa cu caracter permanent consultația la distanță, atât la medicul de familie, cât și la specialistul din ambulatoriul clinic, pentru pacienții cu boli cronice stabilizate. Bineînțeles, medicul este cel care va decide dacă acordă o consultație la distanță sau este necesar ca pacientul să se prezinte la cabinet pentru consultația clasică.
Valabilitatea contractului-cadru, extinsă
Care va fi efectul acestor schimbări, pe termen lung? Cum se va schimba sănătatea după data de 30 septembrie 2020?
A fost o perioadă dificilă, măsurile pe care le-am luat în sistem au fost rezultatul unei strânse consultări și colaborări cu profesioniștii din domeniu, dar și cu asociațiile de pacienți. Cred că am reușit să gestionăm lucrurile destul de bine, dată fiind situația excepțională cu care ne-am confruntat.
La 1 iulie, am reintrodus validarea serviciilor medicale cu cardul național de sănătate, pentru că este necesar să avem o evidență mai clară a serviciilor acordate, astfel încât să putem gestiona cât mai eficient fondurile din sistemul de sănătate. Am exceptat de la această regulă serviciile acordate în cabinetele medicilor de familie și în ambulatoriul clinic de specialitate, care pot fi accesate fără utilizarea cardului de sănătate până la data de 30 septembrie 2020.
În funcție de evoluția situației, vom adapta condițiile în care vor fi accesate serviciile medicale. Este și motivul pentru care am prelungit valabilitatea contractului–cadru și a normelor de aplicare ale acestuia până la finalul anului, pentru că vom interveni ori de câte ori va fi necesar cu reglementări care să asigure accesul pacienților la servicii medicale. De asemenea, nici nu au existat condițiile necesare pentru a organiza dezbaterile și consultările cu specialiștii și cu asociațiile de pacienți, pentru a stabili împreună ce reglementări am putea aplica în viitor, în sistemul de sănătate, care să aducă beneficii pacienților.
În ultimele luni, a funcționat foarte bine parteneriatul dintre stat și privat în beneficiul pacienților. Companiile au venit în ajutorul statului și al spitalelor cu donații de materiale sanitare și medicamente. Cum pot fi păstrate aceste parteneriate pe termen lung? Cum pot fi dezvoltate?
Ne-am confruntat cu o situație în care contribuția fiecărei instituții, fie ea publică sau privată, precum și a societății, a fiecărui individ în parte, contează. Aș spune că societatea noastră a trecut testul, că această situație dificilă ne-a unit. Donațiile primite de la companii private din diverse domenii de activitate au fost foarte importante, chiar salvatoare de vieți.
Proiecte din fonduri europene
Care sunt rezultatele așteptate ale celor trei proiecte de informatizare anunțate de CNAS în luna iunie?
Sistemul informatic al CNAS a fost dimensionat la nivelul anului 2002. Echipamentele (hardware) din Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) au fost achiziţionate între anii 2002 și 2014 şi cele mai multe sunt depășite tehnologic. De-a lungul timpului, au fost adăugate noi funcționalități, precum Sistemul Informatic al Prescripției Electronice, Cardul Electronic al Asigurărilor de Sănătate și Dosarul Electronic de Sănătate. De asemenea, a crescut exponențial numărul de contracte cu furnizorii, de cerințe de interoperabilitate, inclusiv la nivel european, astfel încât sistemele hard și soft existente fac față cu greu nivelului mare de date și interogări.
În această situație, singura soluţie eficientă este retehnologizarea hardware şi software a PIAS, pentru a evita situațiile în care apar defecțiuni ale echipamentelor și nu mai pot fi găsite piese de schimb, care determină perioade în care sistemul funcționează greu sau nu este funcțional. Este necesar să eficientizăm timpii de operare în PIAS pentru toți actorii implicați, precum furnizori de servicii, asigurați, instituții naționale și europene, să reducem birocrația și, nu în ultimul rând, să creștem eficiența utilizării fondurilor din sistemul de sănătate.
În cadrul actualului exercițiu financiar UE, 2014–2020, vom accesa fonduri nerambursabile pentru implementarea a trei proiecte de informatizare. În ianuarie 2020, am semnat un contract în valoare de 101 milioane de lei, prin care vom crește eficiența utilizării PIAS pentru toți furnizorii. În cadrul acestui proiect, intitulat „Sistem integrat de management în sistemul de asigurări sociale de sănătate”, se va realiza reorganizarea bazelor de date din PIAS cu instrumente pentru generarea de rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor și statisticilor, precum și evaluarea funcționalităților PIAS pentru identificarea punctelor slabe, a vulnerabilităților, a riscurilor și amenințărilor la adresa securității cibernetice.
Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este un instrument extrem de util, care poate aduce beneficii asiguraților, printr-o mai bună informare a medicului curant despre istoricul medical al pacientului, reducerea timpului necesar stabilirii diagnosticului și creșterea acurateței acestuia. Este motivul pentru care vom accesa fonduri europene pentru proiectul „Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii paraclinice, ambulatoriu de specialitate pentru specialitățile clinice, de recuperare, îngrijiri la domiciliu, paliative, stomatologice, dispozitive medicale și consultații de urgență la domiciliu”, în valoare de 82 de milioane de lei, care vizează extinderea unor platforme și aplicații informatice pentru sănătate. În prezent, se lucrează la definitivarea specificațiilor tehnice și funcționale necesare pentru întocmirea proiectului tehnic, ce va fi depus pentru avizare la Comitetul Tehnico-Economic.
Un alt proiect care va contribui la creșterea calității și eficienței serviciilor decontate din FNUASS și reducerea birocrației presupune construcția unui portal în care asigurații și furnizorii de servicii medicale aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot efectua programări electronice ale serviciilor medicale de care pacienții au nevoie. Proiectul prevede și automatizarea fluxurilor de documente, mai exact, emiterea și gestionarea electronică a majorității documentelor utilizate în sistemul de sănătate: bilete de trimitere, certificate de concediu medical, scrisori medicale, recomandări electronice pentru îngrijiri medicale la domiciliu și îngrijiri paliative, pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive de asistare. Proiectul „Sistem Informatic pentru Gestionarea Modernă a Accesului la Servicii Medicale Acte, Recomandări și Tehnologii” (SIGMA SMART), în valoare de 121,7 milioane de lei, se află în etapa preliminară aprobării cererii de finanțare și contractare.
De asemenea, în cadrul Programului Operațional Sănătate 2021–2027, intenționăm să accesăm finanțare pentru dezvoltarea și implementarea unui proiect prin care să realizăm o analiză completă a soluției existente în vederea identificării punctelor sensibile care necesită remediere. În urma acestei analize, vom redimensiona PIAS, astfel încât să crească interoperabilitatea sistemelor ce compun Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate. Principalul scop al acestui proiect, pentru care a fost depusă fișa de proiect în luna mai a acestui an, este reducerea timpilor de lucru, atât pentru furnizorii de servicii medicale, cât și pentru angajații CNAS/CAS, în interesul direct al pacientului.
Prelungirea valabilității cardurilor de sănătate, economii importante la buget
Ați luat decizia de a prelungi valabilitatea cardurilor naționale de sănătate cu încă 7 ani. Care au fost motivele care au condus la această decizie?
Primele carduri de sănătate au fost emise în iulie 2013, cu o perioadă de valabilitate de 7 ani. Anul acesta, începând cu luna iulie, ar fi expirat aproximativ 4,2 milioane de carduri, urmând ca, în 2021, să expire alte 10 milioane. Un calcul simplu ne arată că retipărirea a 14,2 milioane de carduri ar fi costat Ministerul Sănătății 165,4 milioane de lei. Soluția de rescriere a unor noi certificate pentru aceste carduri, pentru a le prelungi valabilitatea cu încă 7 ani, costă aproximativ 550.000 de lei. Așadar, economisim sume importante la bugetul alocat Sănătății, de peste 30 de milioane de euro, într-o perioadă în care există o presiune financiară foarte mare în sistemul de sănătate, determinată de perioada excepțională pe care o traversăm în această pandemie. Scrierea noului certificat pe CIP-ul cardului se va face în mod automat. La nivelul aplicaţiei furnizorului de servicii medicale, în momentul introducerii cardului în cititor, sistemul va detecta certificatul expirat şi îl va înlocui fără nicio intervenţie a furnizorului.
de Valentina Grigore
