Politici de Sanatate

„Vom înlocui toate spitalele vechi cu unele noi”

13 decembrie
15:55 2018
„Vom înlocui toate spitalele vechi cu unele noi”

Interviu cu Turkes Ablachim, director medical ASSMB

Salariile medicilor au crescut, pacienții știu acest lucru și se așteaptă ca la ei în țară să aibă parte de tratamente „ca afară”. Și totuși, până acolo mai este cale lungă, iar plângerilor lor continuă să curgă. Ce se poate face?

Trebuie să înțelegem cu toții că actul medical nu este reprezentat numai de consultația la doctor, astfel că atunci când ne propunem să creștem calitatea actului medical, trebuie să avem în vedere și alți factori.

Haideți să începem cu spațiile în care se desfășoară actul medical. Ne dorim să fie frumoase, curate, să corespundă normelor sanitare. Majoritatea spitalelor din România, inclusiv cele din București, au peste 50 de ani vechime. Există spitale de la începutul anilor 1900. Trebuie să fim realiști și înțelegători cu privire la ce condiții poate să ofere un spital conceput pentru alte vremuri. Acum, niciun spital din România, construit în urmă cu 50 sau chiar 20 de ani, nu mai corespunde cerințelor actuale. Pentru că nu este posibil să construiești în câteva luni un spital, cu experiența redusă pe care o avem, în condițiile legislative și birocratice actuale, încercăm să ameliorăm ceea ce există deja. De anul trecut, toate spitalele care sunt în subordinea Primăriei Capitalei au intrat într-un program de modernizare, de recompartimentare, de refuncționalizare, în așa fel încât, în spațiile care există deja, să facem tot ce este posibil din punct de vedere arhitectural. Sigur că aceasta este o soluție temporară, de tranziție, până când vom reuși să înlocuim toate aceste spitale vechi cu unele noi, așa cum se întâmplă peste tot în lume. De exemplu, spitalele Gomoiu și Foișor sunt o ilustrare elocventă a ceea ce înseamnă condiții de cazare modernă într-un spital. Pentru extinderea, modernizarea și echiparea Spitalului Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, s-au alocat aproape 60 de milioane de euro. Iar pentru Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor s-au alocat aproape 48 de milioane de euro.

Elaborarea unei strategii de înlocuire, de relocare a spitalelor vechi evident că nu este una simplă, întrucât activitatea medicală trebuie să continue în paralel cu construcția, dar am făcut și acest lucru. Pentru fiecare spital din subordinea noastră, avem niște planuri. Astfel, ideea de a construi spitalul Metropolitan înglobează niște secții, niște corpuri de clădiri ale spitalelor vechi cărora niciun proces de modernizare nu le poate oferi fața pe care o dorim. Spitalul Metropolitan este un concept nou pentru România. Un spital cu spații de cazare pentru rezidenți, imobile de locuințe pentru doctorii tineri, spații hoteliere pentru pacienți și pentru familiile lor, creșe și grădinițe pentru copiii personalului medical. Spitalul în sine va fi structurat pe mai multe corpuri de clădiri: un corp dedicat serviciilor medicale și de cardiologie, unul pentru specialități chirurgicale, maternitate și secții de reproducere umană asistată, un centru complex de oncologie, un corp dedicat explorărilor, un corp cu spații care poate fi utilizat pentru servicii medicale destinate pacienților români și străini (stomatologie, chirurgie plastică, chirurgie de zi).

În ceea ce privește Bucureștiul, nevoia de servicii de sănătate este foarte mare, cu atât mai mult cu cât jumătate dintre pacienții internați în spitalele bucureștene sunt din provincie.

La spitalul Spitalul Clinic „Theodor Burghele”, vom construi un corp care va avea o secție de cardiologie modernă, cu serviciu de angiografie și cardiologie intervențională, mărim numărul de săli de operație pentru urologie, iar blocul operator va fi realizat exact ca în străinătate: cu săli pentru endoscopie înaltă și joasă, săli pentru intervenții clasice.

De asemenea, avem în vedere construirea unui corp nou de clădire la Spitalul „Filantropia”, dedicat sarcinilor cu risc. Acesta va avea și secție de obstetrică, secție de neonatologie mult mai mare, comparativ cu cea existentă, compartiment dedicat procedurilor de fertilizare in vitro.

Vă dau exemple cu ce se întâmplă în prezent:

  • construim un Ambulatoriu la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”. Costurile sunt de aproape 2,6 milioane de euro. Alte 7 milioane de euro s-au alocat pentru consolidarea și reabilitarea Pavilionului A.
  • Este în proces de realizare un „Complex Medical Ambulatoriu”, care va include Centrul Medical Sfântul Ștefan și Centrul de Referință pentru Diabet „Nicolae Malaxa”. Centrul de Referință pentru Diabet „Nicolae Malaxa” va include și o structură dedicată copiilor, valoarea totală a investiției fiind de aproape 11 milioane de euro. Procentul copiilor cu diabet este într-o creștere vertiginoasă, iar acești copii au diabet insulino-dependent, ce necesită o monitorizare atentă și tratament care trebuie să fie foarte bine adaptat nevoilor, căci insulina te salvează, dar poate determina și complicații grave, dacă nu este bine dozată. În acest sens, noi am făcut foarte multe demersuri către Ministerul Sănătății, inclusiv cu asociațiile de părinți, și cred că am contribuit și noi la convingerea Guvernului să introducă în Programul Național de Diabet subprogramul pentru copii, prin care se decontează senzorii de determinare a glicemiei și pompele de insulină.
  • În Centrul Medical „Sf. Ștefan”, se mută ambulatoriile de tuberculoză din sectoarele 1 și 2 și acesta va fi dotat cu tomografie computerizată, cu radiologie modernă, cu toate circuitele perfect separate. Tuberculoza fiind o boală transmisibilă, impune niște norme foarte stricte.
  • la „Obregia”, trei pavilioane intră în renovare și consolidare, costurile fiind de 31 de milioane de euro.
  • la Spitalul „Foișor” se mai construiește un corp de clădire și se modernizează ambulatoriul.
  • vechiul Spital Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” va fi demolat în curând. Acum, lucrăm la studiul de fezabilitate pentru construirea unui centru de excelență în oncopediatrie, în locul spitalului vechi.

Există concurență între spitalele Primăriei Capitalei și cele ale Ministerului Sănătății?

Răspunsul la această întrebare e dificil. Depinde la ce vă referiți. Pe de o parte, aș spune că nu, pentru că publicul-țintă este diferit. Spitalele Ministerului Sănătății sunt spitalele de urgență și institute. La spitalele Primăriei Capitalei, vin în primul rând pacienți cronici. Nu trebuie confundat pacientul cronic cu cel care necesită îngrijiri paliative. Desigur că și aici vin urgențe, și aici există programe naționale de acțiuni prioritare. Spitalul Clinic Colentina, de exemplu, are un centru de tratament al accidentelor vasculare cerebrale acute. Există acțiuni prioritare pe anemii, pe hemoragii digestive, pe endoprotezări tumorale și sunt multe exemple de acest gen. Sigur că dorința de a atrage și de a rezolva cele mai dificile cazuri medicale și chirurgicale este o formă de concurență și, sperăm, sprijinul și investițiile pe care le-am făcut și le vom face în spitalele noastre se văd deja.

Din punctul de vedere al echipamentelor medicale moderne, ne-am dori să avem tot ceea ce este necesar. De exemplu, la Spitalul „Carol Davila” s-au achiziționat, la solicitarea medicilor, echipamente de ultimă generație de peste 1,5 milioane de euro: un aparat de scintigrafie, care are și achiziție de date tomografice, aparat de litotriție extracorporeală, un aparat de dializă foarte performant care poate fi folosit pentru pacienții cu insuficiență hepatică și insuficiență renală; în decembrie, finalizăm și crearea unei noi secții de urologie, care va avea echipamente de endourologie de ultimă generație. Scintigraful despre care vă spuneam este unic în București și pentru că deservește și copiii, spitalul nostru a semnat contracte pentru a ajuta și două spitale ale Ministerului Sănătății: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” – Budimex.

Atenția pentru serviciile destinate mamei și copilului este prioritară. Astfel, secțiile de neonatologie de la Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Dr. Panait Sîrbu” și de la Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” au fost modernizate, urmează în ianuarie secția de neonatologie de la Spitalul Clinic „Dr. Ioan Cantacuzino”. Pentru maternitățile Giulești și Cantacuzino, s-a solicitat Ministerului Sănătății creșterea numărului de paturi în limite permise de normative, având în vedere că nevoia de servicii de neonatologie este incomplet acoperită în București. Tot pentru secțiile de neonatologie, este prima dată când s-au alocat bugete foarte generoase, care au permis achiziționarea de incubatoare, ventilatoare, mese radiante, lămpi de fototerapie, diverse echipamente pentru nou-născuți, în valoare totală de aproximativ două milioane de euro. În acest an, am încercat să identificăm imobile nou-construite în care am putea să relocăm maternitățile Giulești și Cantacuzino. Procedurile necesare pentru construirea unui nou spital sunt îndelungate și ne dorim soluții cât mai rapide pentru rezolvarea problemelor de spațiu din aceste spitale.

Suntem foarte preocupați, de asemenea, de prevenirea infecțiilor nosocomiale. Statisticile noastre sunt foarte bune, cu foarte puține astfel de cazuri, în limitele permise în toată lumea, iar acest lucru se întâmplă nu datorită „ascunderii”, neraportării cazurilor, ci datorită rigorii cu care se aplică măsurile de igienă și dezinfectare. La Spitalul „Victor Babeș”, de exemplu, a fost achiziționat primul robot de sterilizare cu xenon, cu o tehnologie inovativă, de aproape 200.000 de euro, investiție care face parte din proiectul din seria „Propune pentru București”. Acesta poate steriliza un salon de terapie intensivă în cinci minute.

La Spitalul Giulești, funcționează singura clinică de fertilizare in vitro acreditată de stat. Am văzut că există un proiect al PMB, „O șansă la viață”. Cine se poate înscrie?

Toate cuplurile care suferă de infertilitate din București. În acest moment, cred că sunt 10 clinici afiliate în proiectul FIV. Și, ca să vă faceți o idee, anul trecut, programul național de fertilizare in vitro, adică cel al Ministerului Sănătății, a sprijinit 400 de cupluri din România. Noi, din iulie și până acum, am ajutat peste 800 de cupluri în București și, în acest moment, avem confirmate 104 sarcini din 254 de proceduri finalizate. Ceea ce vrem să arătăm este că infertilitatea este o problemă frecventă. Cred că în urma acestui proiect aducem dovezi că nevoia este cu mult mai mare și vom deveni un model de bune practici în acest domeniu. De altfel, după modelul Bucureștiului, și alte primării din România doresc să deruleze proiecte similare.

Legat de acest subiect, mai avem un proiect legat de oncofertilitate. Foarte mulți tineri sunt diagnosticați cu boală oncologică, fac tratamentul cu succes și, la final, află că, din păcate, nu mai pot face copii, că au devenit sterili. Evident că prioritățile unui om sunt diferite în funcție de fiecare etapă. Când afli un asemenea diagnostic, nu te mai gândești la viitor, te gândești să faci tratamentul și să scapi, să te vindeci, să trăiești. Dar pe de altă parte, acești pacienți trebuie să fie sfătuiți, în momentul în care primesc diagnosticul și li se face planul de tratament, că este bine să se gândească de la început dacă după tratament își doresc să aibă copii. Procedura aceasta de prezervare a fertilității nu este decontată de Ministerul Sănătății, nu este considerată prioritară, dar noi considerăm că este o dramă și că trebuie să îi sprijinim. Apelăm la dumneavoastră să îl faceți cunoscut. Materialul genetic este prelevat și congelat cinci ani gratuit la Clinica Giulești. Valoarea proiectului este de 200.000 de euro și face parte tot din campania „Propune pentru București”. Pentru acești oameni, eu cred că este o șansă la o viață normală, la a avea o familie completă.

Pe lângă condițiile de cazare din spitale, pacienții se plâng de multe ori de mâncarea pe care o primesc. Asta face ca ei să primească de la aparținători alimente neindicate pentru afecțiunile pe care le au.

Pentru spitalele din subordinea Primăriei Capitalei, s-a aprobat prin Consiliul General creșterea valorii alocației de hrană cu 50%, astfel încât meniurile din spitalele noastre sunt diverse și complete: au carne, brânzeturi, fructe și legume proaspete, ceea ce nu cred că este un aspect de neglijat pentru un om în suferință.

Din punctul de vedere al calității asistenței medicale, mă bucur că salariile personalului medical au crescut, căci această măsură corectă înlătură un motiv de tensiune. Chiar și așa, în domeniile de vârf, costurile instruirii medicale nu pot fi suportate individual, așa încât dorim ca, începând cu anul următor, să facem parteneriate cu clinici renumite din Europa pentru a trimite medicii specialiști din spitalele noastre la cursuri de perfecționare, proiect pentru care vom aloca un buget separat.

Alt proiect important pe care îl desfășurăm este cel prin care încercăm să corectăm lipsa personalului din pozițiile care interacționează direct cu pacienții. Ați observat că în spitale oamenii se lovesc de absența informațiilor asupra pașilor de urmat pentru internare, pentru programare, pentru obținerea documentelor medicale. Administrația Spitalelor angajează personal de suport pentru spitale, cu rolul de a oferi informații pacienților. Să luăm exemplul unui laborator de endoscopie dintr-un spital: dacă sunt programate șase colonoscopii într-o zi, ar trebui ca fiecărui pacient să i se explice pregătirea pentru procedură. Dorim ca personalul de suport medical să preia această sarcină și astfel asistentele medicale vor avea mai mult timp să realizeze numai activitate medicală.

S-au alocat bugete foarte generoase pentru cursuri de perfecționare pentru personalul medical, cu accent pe cursurile de comunicare. Dacă asistentele nu știu să pună o branulă sau o perfuzie, învață, dar comunicarea cu pacientul este un domeniu care nu a fost privit niciodată ca o prioritate. Poți să îi spui unui om cu empatie că e bolnav și va înțelege, va fi liniștit și cooperant, sau poți să îi spui răstit ca este sănătos, dar acel om pleacă supărat.

Spuneați că în România nu mai avem spitale moderne, care să corespundă nevoilor actuale. Cât de modernă este legislația pe baza căreia funcționează aceste spitale?

Este absolut clar că legislația care se aplică spitalelor trebuie schimbată, este neclară și învechită. Ar fi de dorit să se revizuiască structura spitalelor, modul lor de finanțare, de organizare, să fie mai simplu de recunoscut specialitățile medicale noi, să se schimbe modul de decontare a serviciilor medicale.

Din ceea ce ați simțit, au vreun impact schimbările acestea dese la nivelul conducerii instituțiilor de sănătate publică de la noi din țară?

Cred că pentru a se vedea eficiența unui conducător nu sunt suficienți trei ani. Orice manager care vine își prezintă un plan, o strategie, dar ca să o pună în aplicare nu o poate face atât de repede. Până vede care sunt datele problemei, până are bugetul, până își constituie echipa, până obține suportul echipei pe care o conduce, durează și, ca să reușești să obții un lucru, îți trebuie continuitate, evident. Cred că modificarea Legii 95 în acest sens, cu creșterea duratei mandatului unui manager de la trei ani la patru ani, este benefică.

Știu că printre proiectele Primăriei se numără și acela de a sprijini pacientele cu cancer de sân în stadii incipiente. În ce constă acesta?

Proiectul despre care mă întrebați dumneavoastră este un proiect propus de doamna primar general pentru a sprijini pacientele cu cancer de sân în stadii incipiente, care nu își pot permite să efectueze teste genetice. Este vorba despre o sumă de 17.000 de lei pentru fiecare test genetic. Medicii oncologi nici nu îndrăzneau să recomande acest test genetic, pentru că nu își permite multă lume să dea suma aceasta de bani, dar informațiile pe care le obții dintr-un asemenea test sunt foarte importante: pe de-o parte, îți dau un prognostic, niște indicații despre cât de agresiv este cancerul, iar pe de altă parte dau indicații despre eficiența chimioterapiei clasice, aplicată în acea formă de cancer.

Trebuie să ținem cont că această chimioterapie nu este deloc lipsită de efecte adverse, toleranța este destul de proastă, având în vedere că regimul tratamentului este foarte agresiv, iar eficiența ei în unele forme de cancer este nulă. Făcând acest test genetic, oncologul știe dacă trebuie să îi dea sau nu pacientului chimioterapie intensivă. Este un proiect extraordinar, oncologii cu care am vorbit au zis că nu le vine să creadă că este posibil. În acest moment, avem 18 persoane care s-au înscris în proiect și toate au primit deja voucherele. 1.000 de persoane vor putea beneficia de aceste teste, valoarea totală a proiectului fiind de 17 milioane de lei.

Ce planuri aveți pentru anul următor?

Avem multe planuri, sunt multe de făcut. Dacă ați văzut strategia pentru sănătate aprobată de consiliul general, veți remarca obiectivele noastre foarte bine conturate și ambițioase. În primul rând, dorim să finalizăm proiectele începute. Pe lista noastră de obiective intră:

– primul centru medico-social pentru pacienții utilizatori de droguri, cu tuberculoză sau HIV, din dorința de a le crește aderența la tratament și de a le spori șansele la reintegrare socială. Este un proiect la care vor participa și Direcția Generală de Asistență Socială, precum și ONG-urile implicate în susținerea acestor categorii vulnerabile.

– centru de terapie cu protoni, unic în Europa de Sud-Est, care va permite realizarea de terapii oncologice pentru copii și pentru anumite tumori cu localizări speciale.

– Rețeaua de clinici „Sf. Agatha”, dedicate screeningului pentru cancer de col uterin și de sân.

– o clinică de stomatologie metropolitană care să realizeze asistența stomatologică pentru bucureșteni, copii și adulți.

În paralel, dorim să realizăm un pachet de regulamente pentru organizarea unitară, standardizată a spitalelor noastre, a secțiilor, a laboratoarelor, cu scopul declarat de a crește calitatea serviciilor medicale în spitalele noastre. Sunt optimistă că, începând cu anul viitor, toate eforturile noastre vor începe să fie vizibile, iar pacienții, pe de o parte, și personalul medical, pe de altă parte, vor fi încântați.

Autor: Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: