
Interviu cu prof. univ. dr. Romulus Zorin Timar, decanul Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, viitorul președinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
Care vor fi prioritățile dumneavoastră din momentul în care veți prelua mandatul de președinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice?
Sigur că, pe cât de onorantă este această funcție de conducere în cadrul unei societăți prestigioase, așa cum este Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, pe atât de mare este și răspunderea pe care o atrage.
Direcții de acțiune pentru Societate ar fi multe; cu toate acestea, dacă ar fi să identific prioritățile, acestea ar fi clasificate în două principale grupe:
- relația cu pacienții sau cu potențialii viitori pacienți cu diabet zaharat. În această categorie, acțiunile pe care le consider prioritare pentru Societate ar fi desfășurarea de campanii de informare pentru pacienți cu privire la conștientizarea bolii și a complicațiilor sale, intensificarea relațiilor pe care le are Societatea cu asociațiile de pacienți, asociații care desfășoară o activitate fructuoasă, cu un impact major în suportul pacienților cu diabet zaharat, precum și, nu în ultimul rând, derularea unor campanii naționale de screening, ce și-ar propune depistarea afecțiunii în stadii cât mai precoce la nivel populațional;
- cea de-a doua grupă de priorități vizează interacțiunea Societății cu înșiși membrii ei – corpul profesioniștilor care se ocupă de tratamentul diabetului zaharat și de bolile metabolice la noi în țară (fără a avea pretenția de a fi exhaustiv: medici, asistente medicale, dieteticieni sau educatori în diabet). Pentru tinerii diabetologi, consider că Societatea trebuie să se implice, pe de o parte, în educația lor, organizând cursuri tematice, desfășurate periodic pe întreg teritoriul țării, astfel încât accesibilitatea să fie cât mai crescută, iar, pe de altă parte, dorim să stimulăm apetitul tinerilor diabetologi pentru cercetare, prin inițierea unui program extensiv de granturi care să le permită finanțarea demersurilor științifice. Tot în domeniul cercetării, o prioritate o constituie promovarea și creșterea prestigiului Jurnalului Român de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, jurnal medical de referință pentru comunitatea științifică regională ce profesează în aria diabetului și a bolilor metabolice. În ceea ce privește întreg corpul medical care profesează în domeniul diabetului și al bolilor metabolice, consider că este necesară dezvoltarea de către Societate a unor ghiduri terapeutice și de management al diabetului, dislipidemiilor și al altor afecțiuni metabolice, care să fie adaptate specificului (atât economic, cât și social-populațional) țării noastre, dar, în același timp, în concordanță cu recomandările internaționale actuale. Este necesar ca la nivelul Societății să fie sprijinită și dezvoltată activitatea grupurilor de lucru existente, precum și întemeierea unor noi relații de colaborare cu alte societăți științifice medicale din specialități înrudite și conexe (de ex., cardiologie, nefrologie, oftalmologie, neurologie, chirurgie vasculară, pneumologie și, nu în ultimul rând, medicina familiei).
Care sunt principalele probleme din sistemul de sănătate românesc în ceea ce privește serviciile medicale acordate pacienţilor cu diabet?
Cu toate că întrebarea dumneavoastră țintește problemele legate de serviciile medicale acordate pacienților cu diabet zaharat, simt nevoia să încep răspunsul cu două aspecte pozitive ale tratamentului diabetului și care sunt specifice sistemului din sănătate din România. 1). La noi în țară, prin Programul Național de Diabet, pacienții au acces nelimitat, necondiționat și complet gratuit la toate clasele terapeutice existente la nivel mondial pentru tratarea diabetului, acces care nu există în toate țările din Europa Centrală și de Sud-Est (insuline de ultimă generație – inclusiv analogi de insulină – biguanide, derivați de sulfoniluree, inhibitori ai dipeptidil peptidazei 4, agoniști ai receptorului de Glucagon-like peptid 1 și inhibitori ai co-transportorului sodiu-glucoză 2). Mai mult decât atât, odată cu eliminarea referatelor și a aprobărilor speciale ale Casei de Asigurări de Sănătate începând cu primăvara anului 2017, accesarea acestei medicații de ultimă generație este posibilă imediat după momentul în care aceasta este necesară, conform protocolului de prescripție, aspect ce are un deosebit impact pozitiv în ceea ce privește prognosticul global al pacientului, această facilitate fiind o adevărată raritate, România fiind de-a dreptul privilegiată în raport cu țările din vecinătate.
Dacă este să menționăm probleme, desigur că, la fel ca în orice sistem de sănătate, și în cazul țării noastre există loc de mai bine, dar suntem optimiști și din acest punct de vedere. Primele componente ce consider că ar putea fi îmbunătățite sunt ușurarea accesului la tratament prin infuzie continuă de insulină (prin intermediul pompelor de insulină) și la monitorizarea glicemică continuă – aspecte ce vizează preponderent tratamentul și managementul diabetului zaharat tip 1. Totodată, cred că ar fi necesară implementarea unui proces structurat de educație medicală specifică (în ceea ce privește regimul igieno-dietetic, automonitorizare și auto-ajustare a dozelor de insulină), intervenție ce îi privește pe toți pacienții cu diabet zaharat. În momentul de față, această educație trebuie implementată fie în timpul consultației uzuale, fie în timpul internării. Consider că, pentru un management adecvat al bolii, un rol central îl au cunoștințele și intervenția pacientului, motiv pentru care voi milita pentru implementarea unui program structurat de educație medicală specifică, efectuată de educatori specializați în diabet, program care să fie accesibil la nivelul întregii țări.
Care sunt politicile de sănătate publică prezente în alte țări, care nouă ne lipsesc și pe care le-am putea implementa pentru a preveni diabetul și/sau bolile asociate?
Dacă în ceea ce privește tratamentul diabetului zaharat și al afecțiunilor asociate, țara noastră are o poziție privilegiată, consider că îmbunătățiri ar putea apărea în ceea ce privește finanțarea și desfășurarea pro-activă ale unor programe reale de prevenție a diabetului, dislipidemiilor, obezităţii și ale altor boli metabolice. Practic, prin implementarea unor programe eficiente ce ar viza prevenția diabetului sau combaterea obezității, spre exemplu, rezultatele pe termen lung ar putea fi semnificativ îmbunătățite. La fel, prin depistarea precoce a diabetului zaharat, impactul asupra sănătății publice ar fi unul de o importantă magnitudine, în cazul unei intervenții precoce prognosticul advitam, ad sanationem și ad laborem fiind mult îmbunătățit, generând astfel beneficii nu doar pentru individ, ci și pentru societate.
În prezent, cum vedeți gestionarea fondurilor alocate acestei afecțiuni la noi în țară (programe de prevenție, screening, tratament)? În plus, ce se poate face pentru ca pacientul român să poată avea acces la tratamente de ultimă generație?
Consider că este benefică finanțarea unor programe de prevenție, nu numai pentru diabetul zaharat, ci și pentru obezitate, dislipidemii și alte afecțiuni metabolice. Este necesară și elaborarea unor programe de screening şi diagnostic precoce ale acestor afecțiuni, fapt care permite implementarea din timp a unor măsuri terapeutice care să prevină apariția complicațiilor.
Pentru cei care vă cunosc mai puțin, cine este Romulus Timar?
Este un medic în slujba pacientului începând cu anul 1982, care și-a desfășurat activitatea la toate nivelurile, începând cu dispensarul din comuna Orăștioara de Sus, județul Hunedoara, până la Clinica Universitară de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Timișoara. Am desfășurat activitate didactică din 1991, ocupând toate treptele carierei universitare, de la asistent universitar până la profesor universitar, actualmente fiind în funcția de decan al Facultății de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Îmbin activitatea medicală cu cea de cercetare științifică și cea didactică.
Este un medic care acceptă funcții de conducere doar pentru a-și pune în practică experiența dobândită pentru optimizarea activității pe care o coordonează.
Care sunt punctele forte ale specialității DZNBM în România?
Cu siguranță, există multe puncte forte în ceea ce privește specialitatea de diabet, nutriție și boli metabolice, atât în raport cu alte specialități din țară, cât, în special, în raport cu organizarea tratamentului pacienților cu diabet zaharat din alte țări. Cu toate acestea, aș dori să punctez două aspecte, de o importanță critică:
- existența unei rețele de medici specialiști în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice cu o înaltă calificare profesională, care asigură asistența medicală a pacientului cu diabet zaharat și alte boli metabolice pe întregul teritoriul României;
- organizarea rețelei de asistență medicală și existența specialiștilor în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, separat de alte specialități medicale, care constituie un exemplu ce ar trebui urmat și de alte țări ale Uniunii Europene.
de Roxana Maticiuc