Politici de Sanatate

Interviu cu conf. dr. Diana Păun, consilier Administrația Prezidențială

România a pierdut foarte mult în lupta împotriva cancerului din cauza lipsei de acțiuni concrete sau, uneori, ca rezultat al unor inițiative fragmentate, a  atras atenția conf. dr. Diana Păun în cadrul European Cancer Forum. Pandemia de COVID-19 a amplificat problemele cauzate de afecțiunile oncologice, aflate pe locul al doilea în România ca incidență și mortalitate. În 2020 s-au înregistrat aproape 100.000 de cazuri noi de cancer în România și mai mult de 54.000 de decese din motive oncologice. „În tot acest context, era evidentă nevoia unui plan național de prevenire și combatere a cancerului în România, care a fost realizat la mai puțin de un an după lansarea Planului european de combatere a cancerului, după modelul acestuia”, a mai afirmat reprezentanta Administrației Prezidențiale.

România este printre primele țări care au realizat un plan național de prevenire și combatere a cancerului, după lansarea celui european.

Datorită eforturilor susținute din ultima perioadă, Planul național de prevenire și combatere a cancerului a devenit în prezent realitate. Sunt mândră de această reușită națională care, sunt convinsă, va aduce beneficii majore populației. În același timp, reprezintă un proiect care asigură o racordare la eforturile europene și internaționale. Planul național de prevenire și combatere a cancerului este rezultatul unei mobilizări și cooperări remarcabile între toți actorii cu responsabilități în lupta împotriva cancerului, atât din sfera guvernamentală, legislativă, din sfera academică, cât și din societatea civilă și din mediul privat. Este, în același timp, o dovadă a leadershipului la cel mai înalt nivel. Să ne amintim că, la mai puțin de un an de la adoptarea Planului european de luptă împotriva cancerului, România a lansat propriul proiect al unui plan național de prevenire și combatere a cancerului într-un eveniment sub patronajul și în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

În luna septembrie 2022, Legea de aprobare a Planului este adoptată de Parlamentul României și trimisă la promulgare, iar la data de 2 noiembrie a.c., Președintele României semnează, în cadrul unui eveniment public, decretul de promulgare a Legii de aprobare a Planului.

Mi-a făcut plăcere să prezint, astfel, acest parcurs al adoptării unei viziuni unitare a luptei împotriva cancerului în România în cadrul a două evenimente la care am participat recent, respectiv dialogurile European Onco-Roundtable 2022 găzduite de colegii polonezi și European Cancer Forum, la care și-au adus contribuția reprezentanți ai Comisiei Europene, ai OECD, ai Centrului belgian pentru cancer și ai European Cancer Organization.

Cum putem duce la bun sfârșit acest demers, astfel încât pacienții să simtă cu adevărat beneficiile?

Intrarea în vigoare a acestei legi însă nu reprezintă finalul eforturilor, ci, poate, precondiția acțiunii pragmatice pentru remedierea decalajelor și îmbunătățirea indicatorilor. Apreciez și cu această ocazie nevoia ca România să investească susținut într-o politică de prevenție și alfabetizare în domeniul sănătății și în explorarea perspectivelor comportamentale, în pregătirea și creșterea abilităților personalului medical, precum și în implementarea unor noi modele de îngrijire ghidate de mijloacele digitale. Inovația medicală și cercetarea susțin o tendință pozitivă în supraviețuirea bolnavului de cancer. Dar, în același timp, această tendință vine cu noi provocări pentru pacient, familie și pentru sistem. Și mă bucur că planul cuprinde un pilon specific în cercetare și inovare care asigură conectarea cu programele Uniunii Europene, precum Mission Cancer sau EU4Health. Politicile care promovează îngrijirea și prevenția ar trebui completate cu strategii care să asigure că supraviețuitorii de cancer sunt tratați echitabil pe tot parcursul vieții. Este nevoie să abordăm cu mai multă atenție componenta de paliație și de oncofertilitate.

”Normele acestui plan vor defini acțiuni concrete, verificabile pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase. Și în această etapă apreciez necesar dialogul intersectorial și angajamentul comun pentru a aduce schimbări reale”.

Legea care aprobă Planul național de prevenire și combatere a cancerului  va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023 și prevede servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament ale cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană. De asemenea, documentul propune crearea Registrului Național de Cancer, realizarea unui traseu standardizat al pacientului, astfel încât să nu treacă mai mult de 60 de zile de la identificarea unei suspiciuni de cancer până la inițierea tratamentului, utilizarea medicinei personalizate pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea și tratamentul cancerului.

„Maniera în care autoritățile, specialiștii și pacienții au colaborat pentru ca acest demers să fie finalizat reprezintă un standard de bune practici, care merită multiplicat nu doar în sănătate, ci și în multe alte domenii. Sănătatea nu este și nu trebuie să reprezinte niciodată o miză electorală sau un prilej pentru demagogie și oportunism politic. Starea de sănătate a unei națiuni este un vector indiscutabil pentru progres și, din această perspectivă, se impune ca politicile publice în acest domeniu să fie bine fundamentate”, a declarat președintele României, ES Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului de promulgare a Legii, care a avut loc pe 2 noiembrie 2022 la Palatul Cotroceni.

Potrivit documentului, „în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului național de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală”.

Toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul național de prevenire şi combatere a cancerului, după cum urmează:

1. a) servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului;
2. b) servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative;
3. c) servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate;
4. d) servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.

Obiective generale

• Prevenția

1. Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenție a bolilor cronice netransmisibile
2. Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE
3. Măsurarea factorilor de risc asociația cu apariția cancerului
4. Medicina personalizată

• Diagnosticarea

1. Traseul pacientului oncologic
2. Medicina personalizată
3. Introducerea testării imunohistochimice și genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite
4. Realizarea unui registru național de cancer functional, cu subregistre pentru toate localizările, precum și implementarea dosarului electronic al pacientului în acord cu Spațiul European
   de Date Medicale

• Tratamentul

1. Introducerea terapiilor inovative
2. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice
3. Tumor Board
4. Medicina personalizată

• Îngrijirea

1. Paliația
2. Servicii de psiho-oncologie, onconutriție și oncofertilitate

• Cercetarea și inovarea

de Valentina Grigore