Interviu cu dr. Gindrovel Dumitra, medic primar medicină de familie, coordonatorul grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Trecerea vaccinului gripal pe lista medicamentelor compensate și gratuite, astfel încât vaccinul să fie prescris pacientului pe rețetă de către medicul de familie și să poată fi ridicat din farmacie, ar reprezenta cea mai bună soluție pentru creșterea ratei de vaccinare, declară dr. Gindrovel Dumitra. În acest fel, s-ar realiza o mai bună anticipare a ceea ce înseamnă necesarul anual de doze de vaccin și ar dispărea actualele piedici administrative. Spre exemplu, în acest moment, medicii de familie riscă să le fie imputate dozele de vaccin care rămân în cabinete și expiră.
Actualul model de vaccinare antigripală s-a dovedit a avea o eficiență scăzută (drept dovadă, rata scăzută de vaccinare – evident, combinată și cu pandemia de COVID-19). Cum credeți că poate fi îmbunătățită rata de vaccinare antigripală? Ce măsuri sunt necesare în acest sens – atât la nivel de politici de sănătate, cât și de campanii medicale, educaționale etc.?
Sunt două probleme: modalitatea în care se comandă vaccinul gripal – el este contractat de către Ministerul Sănătății și apoi distribuit către medicii de familie. A doua problemă este reprezentată de percepția populației în ceea ce privește necesitatea vaccinării antigripale anuale – aici avem o uriașă problemă. Cele mai multe doze de vaccin antigripal le-am administrat în anul 2009, în timpul pandemiei de gripă – 3 milioane de doze, produse în mare parte de Institutul Cantacuzino. Următorul an în care s-au folosit cele mai multe doze de vaccin antigripal a fost sezonul 2020-2021, când au fost administrate 2,5 milioane de doze, pentru că a existat cerere mare din partea populației, în plin val 2 al pandemiei. Din păcate, în sezonul 2021-2022, Ministerul Sănătății a cumpărat două milioane de doze de vaccin și au fost folosite doar 1,5 milioane. Practic, numărul persoanelor care au ales să se vaccineze împotriva gripei a scăzut cu 1 – 1,5 milioane – pentru că în 2020 au fost administrate 2,5 milioane de doze cumpărate de Ministerul Sănătății, dar se pare că au fost administrate încă 600.000 de doze cumpărate din farmacii.
Sistemul de achiziție și distribuție în cazul vaccinului începe printr-o evaluare pe care o fac medicii de familie în perioada mai-septembrie, când întrebăm pacienții cu boli cronice și pe cei din grupele la risc dacă doresc să se vaccineze. Dânșii spun de multe ori: „Da, comandați vaccinul și vedem ce fac la toamnă”. Dar putem să ajungem în situația din 2021, când a fost comandat un număr mare de doze și s-a administrat un număr mult mai mic. Apoi, când au fost contractate 2,5 milioane de doze a existat o eșalonare: primele doze veneau la finalul lunii septembrie – începutul lui octombrie, apoi la 10-15 octombrie, iar cele mai multe la finalul lunii noiembrie – începutul lui decembrie. Această sosire în țară venea oarecum în perioada ideală. Aici aș vrea să atrag atenția, pentru că sunt multe persoane care doresc să se vaccineze din septembrie, dar nu este potrivit.
De multe ori, au fost persoane care doreau să se vaccineze, dar din cauză că numărul de vaccinuri necesare nu venea de la început, noi trebuia să prioritizăm și să discutăm cu cei care decideam să fie vaccinați în etapele ulterioare. Iar cei nemulțumiți mergeau la farmacie și își cumpărau vaccinul.
Cum pot fi eliminate aceste bariere?
În proiectul legii vaccinării se propune ca în cazul vaccinării antigripale anuale să se treacă la un alt sistem: vaccinurile să fie incluse pe lista medicamentelor compensate și gratuite de la CNAS. Iar când pacientul se prezintă la medicul de familie în luna octombrie pentru consultația lunară pentru boală cronică, în acel moment medicul să prescrie rețeta pentru vaccin împreună cu rețeta pentru boala cronică, iar pacientul să își ridice vaccinul din farmacie și să vină cu el la medic să îi fie administrat. În acest fel, eludăm toate problemele legate de anticipare, de consum, de a rămâne cu vaccinurile în gestiune. Și am mai evita o problemă: există o prevedere care spune că vaccinurile expirate sunt imputate medicilor de familie, dacă pierderea este mai mare de 5%.
Cum putem crește conștientizarea părinților privind importanța imunizării celor mici?
În cazul copiilor, trebuie să avem două abordări: copiii între 6 luni și 5 ani care se află în grupa de risc înalt în ceea ce privește apariția unor forme severe și complicații – în cazul lor, indicația de vaccinare anuală este fermă. A doua categorie o reprezintă copiii mai mari de 5 ani, până la 18 ani – ei nu fac parte din grupa cu risc de a dezvolta forme severe și de a-și pierde viața, ca de altfel și persoanele între 18 și 65 de ani.
Vaccinarea copiilor de vârstă școlară, de peste 5 ani, reprezintă însă un mecanism foarte important prin care se realizează imunizarea colectivă. Dacă acești copii dezvoltă o formă de gripă, iar această boală nu se manifestă într-o formă severă, ei bine, ei reprezintă o verigă dintr-un lanț de transmitere care poate ajunge, într-un final, la o persoană dintr-o grupă de risc. Un copil se poate îmbolnăvi la școală sau la grădiniță și poate să ducă acasă boala, unde se îmbolnăvește bunica sau bunicul, sau mătușa. Vaccinarea lor este o modalitate prin care încetinim fenomenul de transmitere. Nu îl oprim, dar îl încetinim – reducem numărul de cazuri care pot să apară la populația la risc. Iar copiii mai au o particularitate – dacă o persoană adultă este contagioasă aproximativ o săptămână, în cazul copiilor, contagiozitatea poate dura până la două săptămâni.
Care sunt prioritățile SNMF în direcția creșterii ratei de vaccinare antigripală?
Societatea Națională de Medicina Familiei are un grup dedicat, Grupul de Vaccinologie – un grup de lucru care încearcă să vină în sprijinul colegilor noștri cu informații noi, updatate, în ceea ce privește un anumit tip de vaccinare sau vaccinarea în general. Pe de altă parte, ne adresăm părinților și comunității, astfel încât să încercăm să aducem informații corecte, pe înțelesul oamenilor. Aceasta este una dintre caracteristicile medicinei de familie – să poată să discute în „pacienteză”, nu în „doctoreză”, cu populația. Și mai avem o direcție foarte importantă de acțiune – recomandările pe care le putem face autorităților. Suntem în contact cu autoritățile, eu personal sunt membru în Comitetul Național de Vaccinologie de la nivelul Ministerului Sănătății. Ducem aceste informații către autorități, astfel încât vocea noastră să fie ascultată.
Care sunt beneficiile vaccinării antigripale la categoriile de risc?
Pentru categoriile la risc, beneficiile vaccinării se încadrează în beneficiul individual și în beneficiul colectiv. Beneficiul individual constă în prevenirea îmbolnăvirii, prevenirea dezvoltării unor forme medii sau severe – cele severe pot să ducă inclusiv la spitalizare sau deces – și prevenirea absenteismului, școlar și de la locul de muncă. Iar beneficiul colectiv este cel despre care am explicat puțin mai devreme, și anume faptul că fiecare persoană vaccinată este o barieră în calea răspândirii virusului. Iar în momentul în care aduni mai multe astfel de bariere, impactul pe care îl avem în populație este mai mare.
de Alina Neagu
