Debirocratizarea sistemului de sănătate, o finanțare mai bună a Sănătății, politici centrate pe pacient și un dialog constant între toți actorii din sistemul de sănătate – acestea sunt câteva dintre soluțiile ce pot crește accesul la îngrijiri de calitate propuse de participanții la conferința regională „Patient — Centred Rountable on Working Together for Accesible Health”, organizată de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), în colaborare cu PACT (Patient Access Partnership). de Valentina Grigore
România este a doua țară din Europa (după Lituania) care organizează această conferință regională, a spus dr. Stanimir Hasardzhiev, secretar general PACT, care a atras atenția că accesul la îngrijiri de calitate este cheia bunăstării populației și sănătății economice a unei țări. „PACT organizează astfel de discuții în diferite țări, pentru a încuraja dialogul constant pe teme de sănătate. În urma unor astfel de discuții, în Bulgaria au fost puse bazele unui organism consultativ alcătuit din reprezentanți ai tuturor mediilor: academic, politic, privat, universitar, medical etc., iar în Lituania a fost creată o platformă de dezbateri. România ar putea fi a treia țară din Europa care să instituie un astfel de dialog”, a declarat dr. Stanimir Hasardzhiev, care a accentuat ideea că politicile de sănătate și strategiile de la Bruxelles trebuie implementate și în România.
În opinia lui Radu Gănescu, președinte COPAC, este nevoie de o colaborare concretă între actorii sistemului de sănătate. „Am văzut exemple la nivel european că împreună, creând o platformă de lucru, de dialog, de încercare a găsirii soluțiilor care să mulțumească pe toată lumea, vom putea să creștem cât de cât nivelul accesului în sistemul de sănătate românesc. (…) Din lipsa finanțării în Sănătate, din lipsa accesului la medicamente, din cauza migrației medicilor, din cauza tuturor acestor factori, avem un acces foarte instabil, foarte greoi, foarte discriminator la îngrijire, ceea ce nu este nici în beneficiul nostru, ca pacienți, nici în cel al autorităților, nici în cel al medicilor”, a spus Radu Gănescu. El a atras atenția că principalele măsuri care ar trebui luate în sănătate sunt debirocratizarea sistemului medical, precum și alocarea unei finanțări mai mari pentru acest lucru, dar și realizarea unei transparențe a legislației.
România trebuie să urmeze trendul european în materie de politici de sănătate centrate pe pacient și care să asigure sustenabilitatea sistemului medical, a declarat și conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat, Administrația Prezidențială. „Faptul că România este membră UE îi aduce avantajul că poate beneficia de experiență, recomandări și poate învăța din exemplele de bune practici ale celorlalte state europene care au sisteme de sănătate performante”, este de părere specialistul, care a atras atenția că „dezbaterea la toate nivelurile și sinergia tuturor actorilor din domeniul sanitar sunt esențiale pentru succesul unui demers de o asemenea anvergură”.
Implicarea pacienților și accesul la medicamente
Colaborarea cu toate părțile interesate și în special cu pacienții reprezintă o activitate de bază pentru Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM). „Rezultatul muncii noastre se adresează pacienților. La nivelul Agenției, există deja trasate mai multe linii de colaborare, respectiv aspecte în care pacienții au fost implicați în luarea deciziilor, de exemplu procesul de evaluare a HTA, procesul de monitorizare a reacțiilor adverse, discontinuitățile la medicamente, de care vorbim în fiecare zi, toate, cum spuneam, au parte de implicarea pacienților”, a declarat dr. Nicolae Fotin, președintele ANMDM.
Acesta a atras atenția asupra situației în care, deși se autorizează multiple medicamente la nivelul Uniunii Europene, pacienții din România sau din țările estice nu au acces la ele. „Există la nivelul grupului de lucru al șefilor de agenții câteva proiecte, realizate împreună cu Comisia Europeană, în legătură cu creșterea accesibilității medicamentelor, atât pentru utilizarea off-label, cât și ca early access. Cu toate acestea, încă există o problemă nerezolvată, aceea de a avea acces unitar la nivel european la medicamentele autorizate prin procedură centralizată. Există discuții privind completarea sau modificarea regulilor din Directiva 83, care stabilesc obligațiile deținătorului de punere pe piață de medicamente: respectiv, deținătorii sunt obligați, în limita responsabilităților lor, să asigure medicamente. În practică, aceste medicamente ajung doar în două-trei țări din Europa. Astfel, avem terapii neacoperite pentru pacienții din România și atunci cred că, pe lângă implicarea pacienților, este necesară și implicarea autorităților până la nivel de Comisie”, a mai spus dr. Nicolae Fotin.
