Chiar dacă Donald Trump nu fusese încă declarat, la data de 6 noiembrie, oficial câștigător al alegerilor din SUA, frenezia cu care lideri politici de pe întreg mapamondul trimiteau mesajele de felicitare părea să sublinieze că deja la Casa Albă era un nou/vechi șef. Al doilea mandat de președinte al lui Trump ar putea avea implicații masive asupra unei serii de subiecte legate de sănătate, în primul rând pentru americani (de la Affordable Care Act la politica privind avortul și la reconfigurarea unor agenții guvernamentale din domeniu), dar și pentru populația globală.
Potrivit publicației Lancet, „sănătatea mondială este esențială pentru Statele Unite, deoarece previne amenințările la adresa sănătății și consolidează creșterea economică. Investițiile americane în guvernanța globală, formarea forței de muncă și cercetarea clinică îmbunătățesc gradul de pregătire pentru urgențele sanitare și sprijină stabilitatea internațională. Abordarea provocărilor comune în materie de sănătate într-o lume în curs de globalizare necesită o colaborare globală în domeniul sănătății. Această abordare nu numai că se aliniază valorilor umanitare, dar sprijină și interesele economice și de securitate ale SUA. Alegerile din 2024 din SUA vor determina direcția angajamentului țării în domeniul sănătății globale.” Doar că, în acest context, trebuie reamintit scepticismul administrației Trump/Pence față de instituțiile internaționale, care a contestat guvernanța globală în domeniul sănătății într-un moment critic. La începutul pandemiei COVID-19, administrația a încercat să retragă SUA din rândul membrilor OMS, perturbând răspunsul internațional. Pe plan intern, administrația a politizat eforturile de sănătate publică, s-a opus purtării măștii și distanțării fizice și a interferat cu agențiile de sănătate publică. În ciuda acestor pași, administrația Trump/Pence a lansat Operațiunea Warp Speed (OWS), investind 18 miliarde de dolari în dezvoltarea accelerată a vaccinurilor. Cu toate acestea, administrația nu s-a alăturat inițiativelor mondiale pentru a asigura accesul echitabil la vaccinuri la nivel global. Dar, cum acum sloganul câștigător este „Make America Great Again”, este de așteptat ca această abordare mai mult orientată spre interior, decât spre exterior, să continue și în a doua administrație Trump.
Make America Healthy Again – sănătatea chiar câștigă alegerile
Donald Trump și-a făcut campanie pe baza promisiunilor de a zdruncina instituțiile de sănătate publică, de a remodela programele federale de sănătate și de a reduce costurile ridicate din întregul sistem. Sondajele publicate de Associated Press au arătat că asistența medicală a fost eclipsată de economie și imigrație în mintea alegătorilor. Avortul a fost principala problemă pentru 11% dintre alegătorii intervievați, iar îngrijirea sănătății pentru 8%, comparativ cu 39% care au ales economia și 20% care au ales imigrația. Trump a declarat că nu va semna o lege care să restricționeze avortul la nivel național, dar a promis alte politici care vor determina cine primește asistență medicală și cine o poate refuza. A declarat, de asemenea, că va bloca finanțarea federală pentru tratamente medicale și intervenții chirurgicale de afirmare a genului și o va interzice complet pentru minori. De asemenea, s-a angajat să formeze o comisie prezidențială care să analizeze creșterea „uimitoare” a bolilor cronice, examinând politica alimentară, factorii de mediu, agențiile federale de sănătate și, eventual, chiar industria farmaceutică, adică un fel de „Make America Healthy Again” pentru reforme în domeniul sănătății publice. Rezultatul alegerilor pare să confirme abordarea cu accent pe sănătate din campanie.
Impactul politicii interne americane asupra politicii internaționale
În mod indirect, opiniile generale ale Statelor Unite cu privire la sănătatea internă au un impact asupra politicilor la nivel mondial. O administrație care sprijină accesul la avort, de exemplu, ar putea oferi mai multă asistență pentru sănătatea reproductivă a femeilor la nivel global – asistența pentru dezvoltare globală pentru sănătatea reproductivă a crescut cu 47% sub Biden, în timp ce a scăzut cu 42% sub Trump. Suerie Moon, co-director al Centrului de Sănătate Globală de la Institutul Universitar de Studii Internaționale și de Dezvoltare din Geneva, declara într-un interviu pentru Euronews Health că: „Într-un al doilea mandat, Trump ar putea încerca să submineze negocierile privind un tratat global privind pandemia. Discuțiile erau programate să se reia luni, 4 noiembrie și, deși negociatorii doresc să finalizeze acordul până la sfârșitul anului, acesta a fost deja amânat. Inițiativele de sănătate reproductivă ar fi, de asemenea, perturbate”. Având în vedere că SUA cheltuiesc mult mai mult decât Europa pentru drepturile sexuale și reproductive la nivel mondial – au alocat 9,4 miliarde de dolari (8,4 miliarde de euro) în 2022 – atunci când SUA se retrag, „nu va fi niciodată posibil să se echilibreze complet acest decalaj masiv”, a declarat pentru Euronews Lisa Goerlitz, șefa biroului din Bruxelles al Deutsche Stiftung Weltbevoelkerung, un grup german de advocacy axat pe sănătatea sexuală și reproductivă și bolile neglijate.
Concluzie
Potrivit Journal of the American Medical Association (JAMA), „Trump nu a adoptat niciodată un punct de vedere republican sau conservator tradițional cu privire la o serie întreagă de aspecte politice, inclusiv multe politici legate de îngrijirea sănătății. Imprevizibilitatea și tendința sa de a se îndepărta de punctele de vedere ortodoxe au făcut dificilă pentru o serie de părți interesate din domeniul sănătății pregătirea în cazul în care Trump va fi reales. Cu toate acestea, examinarea numeroaselor acțiuni de politică în domeniul sănătății pe care le-a întreprins în timpul celor patru ani de mandat oferă o idee despre politicile pe care le va urma probabil în al doilea mandat”. Trump a fost reales! Iată cum au fost abordate câteva teme majore ce țin de sănătatea globală în primul său mandat:
- A urmărit o abordare „America pe primul loc” a politicii externe, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mondială, acordând prioritate suveranității și dezangajării din acordurile multilaterale.
- A oprit finanțarea de către SUA a Organizației Mondiale a Sănătății și a inițiat un proces de retragere a calității de membru al SUA în cadrul organizației.
- A extins în mod semnificativ Politica de la Mexico City pentru a se aplica practic tuturor finanțărilor bilaterale ale SUA în domeniul sănătății globale. Atunci când este în vigoare, politica impune ONG-urilor străine să certifice că nu vor „efectua sau promova în mod activ avortul ca metodă de planificare familială” folosind fonduri din orice sursă, ca o condiție pentru a primi finanțare din partea SUA.
- A ales să nu se alăture COVAX, inițiativa globală de distribuire a vaccinurilor COVID-19.
- A propus eliminarea/reducerea semnificativă a finanțării pentru majoritatea programelor americane de sănătate globală în mai multe cereri bugetare prezidențiale; a pus capăt finanțării pentru Agenția Națiunilor Unite pentru Planificarea Familială (UNFPA).
- A desființat Direcția autonomă pentru securitate sanitară globală și bioapărare a Consiliului Național de Securitate, mutând funcțiile acesteia în alte părți ale NSC.
- A sprijinit prelungirea inițiativei „Agenda globală pentru securitatea sănătății” (GHSA) pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.
Bogdan Guță
surse:
www.jamanetwork.com/journals/jama-health-forum/fullarticle/2825024
www.thelancet.com/journals/lanam/article/PIIS2667-193X(24)00211-4/fulltext
