Interviu cu Raluca Painter, șef DG REFORM- piața muncii, educație, sănătate și servicii sociale, Comisia Europeană
Așteptările consumatorilor de servicii de sănătate sunt în permanentă schimbare, iar acest lucru denotă necesitatea de îmbunătățire a competențelor personalului din unitățile medicale. În plus, vorbim permanent de digitalizare, iar competențele digitale trebuie să ajungă la nivelul dorit. ”Nu vorbim de faptul că medicii români sau infirmierele nu au pregătirea suficientă, ci de faptul că se investește masiv în digitalizare, prin PNNR, prin fondurile de coeziune și trebuie să investim și în capitalul uman”, spune Raluca Painter.
Cum putem îmbunătăți competențele digitale ale personalului medical, având în vedere că vorbim, în ultima vreme, din ce în ce mai mult de digitalizarea sistemului?
Când vorbim de competențele digitale ale personalului din sănătate, nu vorbim de un moft, ci de o necesitate. Totul se schimbă, suntem din ce în ce mai digitalizați. Așteptările care există la categoria doctori, infirmiere, alt personal din clinici și din spitale s-au schimbat. Vrem să beneficiem de cele mai bune servicii, vrem să beneficiem cât mai repede de acces la tratament, la informație și prevenție. Referitor la îmbunătățirea competențelor digitale, vă dau un exemplu concret: de un an am lansat un proiect cu Ministerul Sănătății din România cu privire la elaborarea unei strategii concrete prin care să identificăm pentru fiecare categorie (infirmiere, doctori, personal de suport din spitale), nivelul competențelor, nevoile de formare profesională pe care le au și cum poate fi acordată, concret, această formare profesională. Avem un proiect similar în Italia, în Estonia, în Spania. Nu vorbim de faptul că medicii români sau infirmierele nu au pregătirea suficientă, ci de faptul că se investește masiv în digitalizare, prin PNNR, prin fondurile de coeziune și trebuie să investim și în capitalul uman.
În plus, personalul medical trebuie să înțeleagă că timpul pe care și-l acordă pentru a urma aceste programe de formare profesională este o investiție. Astfel de competențe digitale ar fi utile și în procesul de introducere de date în registrele electronice.
În ce stadiu este proiectul și cum se finanțează?
Avem analiza situației, a punctelor forte din sistem, a zonelor pe care trebuie lucrat la competențele digitale. Acum lucrăm la formularea planului concret de implementare a trainingului. Proiectul durează până în martie 2025 și este finanțat prin Instrumentul de sprijin tehnic- un program al Uniunii Europene prin care se acordă asistență tehnică cu zero cost pentru state. Va exista o formare profesională pentru un anumit număr de persoane, dar după aceea trebuie să fie identificați, la nivel național, experții care vor merge în teren.
Pentru această există alte programe ale Uniunii Europene- EU4Health, Fondul Social European – poate aloca fonduri pe partea de competențe profesionale.
Cum poate România atrage mai multe fonduri spre digitalizare și competențe profesionale?
Atragerea de fonduri europene este o provocare nu doar pentru România, ci și pentru alte state. În prezent, avem în derulare un proiect cu Austria, Slovenia, Belgia cu scopul de a atrage mai eficient fonduri europene pentru sănătate. În Belgia, focusul este pe medicina primară, în Austria -pe construirea de spitale eficiente energetic, iar în Slovenia, proiectul este legat despre integrarea serviciilor medicale cu serviciile de asistență socială pentru persoanele în vârstă. Colaborarea cu aceste țări a constat în direcționarea către programele potrivite pentru accesarea de fonduri – Austria către programul LIVE, Slovenia către Fondurile de Coeziune, deoarece aveau nevoie de sume mai mari, etc. Concluzia este că putem oferi, prin proiectele pe care le luăm în fiecare an, un asemenea plan de investiții. Ne așteptăm să fie cerere din partea statelor, deoarece PNRR -urile sunt până în 2026, cu investiții până în 2028, dar rămân foarte multe de făcut și după această perioadă.
În comparație cu alte țări europene, există suficientă inițiativă din partea României pentru a atrage aceste fonduri?
În ultimii doi ani, pot să spun cu bucurie că am văzut interes pentru serviciul nostru de sprijin tehnic în mod gratuit. Avem deja acest proiect pe competențe digitale cu Ministerul Sănătății, suntem în discuții pentru un nou proiect. Serviciul nostru a fost creat să furnizeze sfaturi concrete legat de fondurile existente și modalitatea de aplicare.
Care credeți că ar fi niște proiecte de impact pentru sănătatea populației?
Cred că este foarte important să dedicăm mai mult efort prevenției și campaniilor de informare, începând cu copiii și tinerii. Anumite obiceiuri alimentare, lipsa de sport pot crea probleme mai târziu, probleme de care nu ne dăm seama în prezent.
De exemplu, Slovenia și Grecia ne-au contactat pentru a realiza campanii de informare cu privire la alimentația sănătoasă, prevenirea obezității la copii și cum să integreze mai multe cursuri de activitate fizică în cadrul curiculei școlare începând cu școala primară. În România, am lansat un proiect cu Ministerul Educației care vizează o pregătire mai bună a profesorilor și a directorilor de școli cu privire la modul în care să se preocupe de starea de bine a copiilor. Suntem conștienți de faptul că uneori profesorii își proiectează propriile prejudecăți, stresuri la locul de muncă. Vrem să lucrăm pe partea socio-emoțională, care este foarte importantă în cazul cadrelor didactice. În prezent, copiii deja știu să găsească foarte multe informații, profesorul trebuie să-i ghideze. Important este să sensibilizăm atât directorii de școli, cât și profesorii cu privire la faptul că, dacă sunt un pic mai atenți la modul în care funcționează copiii în prezent, pot să se impună mai bine și să aibă rezultate mai bune. România rămâne, totuși, o țară în care abandonul școlar este cel mai ridicat din Europa- aproximativ 30%.
Aș vrea să menționez un proiect pe care o să-l începem până la sfârșitul anului 2024, cu nouă state cu privire la prevenția dicției de jocuri de noroc și de pariuri online. Intenția mea este să organizez o conferință la anul în care să aduc toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru că statisticile pe care ni le-au trimis țările care au aplicat pentru acest proiect sunt îngrijorătoare. România nu este implicată în acest proiect, dar am discutat cu ministerele responsabile de acest domeniu pentru participare.
Valentina Grigore
