Interviu cu europarlamentarul Cristian Bușoi

România are nevoie de o finanțare corespunzătoare a sistemului. Ne încadrăm încă în rândul ţărilor din UE care alocă cel mai puțin din PIB domeniului sănătăţii. Prin programul Orizont 2020, țările membre ale Uniunii Europene au la dispoziție până în anul 2020 aproximativ 7,5 miliarde de euro pentru acțiuni de cercetare și inovare, ce au drept scop îmbunătățirea sistemelor de sănătate. Despre cum ar trebui folosiți acești bani și care ar trebui să fie prioritățile României am discutat cu dr. Cristian Bușoi, europarlamentar PNL.

Care este trendul european în managementul bolilor cronice? Ar trebui urmat și de România?

Strategia europeană în combaterea bolii constă în informare, prevenție și responsabilizarea pacienților. În același timp, pentru gestionarea bolii sunt necesare o abordare multidisciplinară, o monitorizare strictă a pacienților, precum și utilizarea ghidurilor de tratament. Între 50 și 80 la sută din bugetele Sănătății din țările UE sunt destinate tratamentului acestor afecțiuni.

Care sunt prioritățile ENVI și ale dvs., personal, în calitate de membru al acestei comisii?

Rolul și prioritățile Comisiei de Sănătate din Parlamentul European vizează, în special, asigurarea accesului tuturor pacienților europeni la servicii de asistență medicală de calitate, promovarea unui stil de viață sănătos, promovarea noilor tehnologii din domeniul sănătății și, nu în ultimul rând, prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa sănătății publice. Sunt de părere că trebuie să facem mai mult pentru reducerea inegalităților în Sănătate, între cetățenii europeni, dar și pentru a susține inovația în domeniu.

Pe lângă alte subiecte de maxim interes, sunteți promotorul inovației în Parlamentul European. Este inovația accesibilă unei țări ca România?

E drept că multe țări din UE, printre care și România, se confruntă acum cu un paradox. Deși pe piață există medicamente și terapii inovatoare care să asigure pacienților rezultate bune și îmbunătățirea calității vieții, mulți cetățeni nu se pot bucura de progresele științei și ale tehnologiei, în special din cauza costurilor ridicate. De aceea, trebuie să facem o ierarhie a investițiilor la niveluri european și național în domeniul cercetării și să găsim soluții durabile pentru a include terapiile de ultimă generație în planurile naționale de sănătate, în soluțiile de tratament și să le asigurăm, în același timp, finanțare pe termen lung.

Ați fost votat de curând „Europarlamentarul anului în domeniul Sănătății”, fiind unul dintre cei mai activi membri din Parlamentul European. Din perspectiva statutului dvs., care ar trebui să fie prioritățile sistemului românesc de sănătate, indiferent de culoarea politică a conducerii ministerului?

Sunt onorat de ambele premii pe care le-am primit anul acesta: MEP Awards 2016 și EURORDIS Policy Maker Award – pentru activitatea în domeniul bolilor rare. Sunt premii care confirmă activitatea susținută pe care am avut-o în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate din Parlamentul European, dar și ca președinte al Grupului Friends of the Liver, atât în lupta împotriva hepatitelor, cirozei, cancerului hepatic, cât și împotriva bolilor cardiovasculare, bolilor pulmonare și bolilor rare. Prioritatea sistemului de sănătate, indiferent de bugetul pe care îl are sistemul și indiferent de culoarea politică pe care o are cel care ocupă funcția decizională, trebuie să fie pacientul. Chiar dacă s-a clamat, în permanență, acest lucru, în practică pacientul a fost rareori preocuparea reală, atunci când s-a modificat o lege sau atunci când s-au implementat diverse măsuri.

Care sunt principalele preocupări ale Partidului Național Liberal, în domeniul Sănătății?

În viziunea Partidului Național Liberal, sănătatea este un domeniu de care depinde siguranța națională. Tocmai de aceea spun că toate politicile publice în domeniul Sănătății trebuie să aibă în centru pacientul. PNL consideră că, în primul rând, trebuie redată cetățenilor încrederea în sistem. Iar acest lucru poate fi obținut doar prin garantarea unui act medical de calitate. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o finanțare corespunzătoare, printr-o creștere treptată până la 6% din PIB, de controlul cheltuielilor prin informatizarea completă a sistemului, de elaborarea unui program transparent şi eficient de investiţii în Sănătate, de stoparea migrației medicilor, de dezvoltarea politicilor de sănătate în parteneriat cu organizaţiile de pacienţi.

CNAS a fost sub conducerea dumneavoastră timp de șapte luni. Mandatul anteriorului președinte a fost de un an. Credeți că este sănătos ca managementul unei instituții de stat să se schimbe atât de des? Și mă refer aici la strategii și proiecte a căror pregătire și implementare durează mult, iar prin schimbările succesive multe dintre acestea se pierd.

Ceea ce mă bucură este că președintele CNAS care mi-a urmat a continuat proiectele pe care le-am început, în beneficiul pacienților. Mă refer aici la informatizarea sistemului de sănătate. Pentru toți cei care contribuie la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, este important să știe că banii lor nu se irosesc, ci sunt folosiți strict în interesul lor.

Dvs. ați făcut primii pași pentru introducerea Cardului Național de Sănătate, “singurul instrument care elimină rețetele false, investigațiile frauduloase şi internările fictive”. Cum putem înlătura sau măcar reduce, în continuare, frauda și corupția din sistemul de sănătate?

Când am susținut introducerea cardului de sănătate au fost furnizori care nici măcar nu voiau să audă de acest instrument, fiind obișnuiți să raporteze după bunul plac, fără să poată fi controlați și trași la răspundere. Dacă sistemul informatic al CNAS, și mă refer aici la dosarul electronic, rețeta electronică și cardul de sănătate, s-ar folosi la capacitate maximă, ar duce automat la economisirea banilor și, implicit, la servicii medicale mai bune pentru toți pacienții din România.

Ce proiecte aveți pentru perioada următoare?

Voi face în continuare lobby și voi apela la toate instrumentele instituționale pentru a îmbunătăți sistemul de sănătate și pentru a crește calitatea serviciilor medicale pentru pacienți, dar și pentru susținerea cercetării în domeniul medical. Voi continua să susțin cauza bolnavilor de cancer și a celor care suferă de boli rare și îi asigur pe reprezentanții organizațiilor și asociațiilor care îi sprijină pe acești pacienți că vor găsi în mine un partener de nădejde. Voi face, în continuare, presiuni pentru ca Uniunea Europeană să recunoască bolile hepatice, în special hepatitele virale, drept priorităţi urgente, astfel încât statele membre să îşi stabilească planuri strategice naţionale. Avem, de asemenea, nevoie de o strategie europeană pentru prevenirea și combaterea bolilor cardiovasculare, o problemă acută nu doar în România, ci și la nivel global. Vaccinarea este un alt subiect asupra căruia trebuie să judecăm cu mai puțină patimă și cu mai mult pragmatism. Este imperios necesară o campanie susținută de informare asupra beneficiilor vaccinării, iar Ministerul Sănătății ar trebui să își asume acest proiect important pentru sănătatea publică.

Sunt de părere că trebuie să facem mai mult pentru reducerea inegalităților în Sănătate, între cetățenii europeni, dar și pentru a susține inovația în domeniu.

Țările membre ale Uniunii Europene au la dispoziție până în anul 2020 aproximativ 7,5 miliarde de euro pentru acțiuni de cercetare și inovare.

PNL consideră că, în primul rând, trebuie redată cetățenilor încrederea în sistem. Iar acest lucru poate  fi obținut doar prin garantarea unui act medical de calitate. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o finanțare corespunzătoare, printr-o  creștere treptată până la 6% din PIB

Pacientul a fost rareori preocuparea reală, atunci când s-a modificat o lege.

Roxana Maticiuc