Interviu cu prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR), al Comisiei de Neurologie a Ministerului Sănătății și al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN)
Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate în România. Conform statisticilor recente, România ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește mortalitatea din aceste cauze. „Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2024-2030 (SNBCC)”, al cărui conținut a fost publicat recent sub formă de proiect de hotărâre de Guvern în transparență de către Ministerul Sănătății, își propune să îmbunătățească starea de sănătate a populației din România prin implementarea unui plan de reformă sistemică a gestionării acestor afecțiuni la nivel național”, a explicat prof. dr. Dafin Mureșanu. „Strategia pune accent, pe lângă ameliorarea cadrului terapeutic și al traseului pacienților cu afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare, pe prevenție primară și secundară, inclusiv prin campanii de informare și educare a populației. Implementarea cu succes a SNBCC necesită o colaborare strânsă între toți actorii implicați, inclusiv autorități, profesioniști din domeniul Sănătății, pacienți și societate civilă. Pe parcursul procesului de elaborare a strategiei, am putut observa apropierea și conlucrarea lipsită de precedent în activitatea profesioniștilor din cardiologie și neurologie, sprijiniți și de alte specialități implicate în gestionarea patologiei vasculare, precum medicina primară, reabilitarea, diabetul și bolile metabolice, neurochirurgia, radiologia, sănătatea publică sau epidemiologia”, a completat neurologul.
Care sunt realitățile de la care a pornit nevoia unei strategii naționale pentru combaterea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare?
Din perspectiva bolilor cerebrovasculare, accidentele vasculare cerebrale (AVC) sunt problema de sănătate cu cele mai dramatice consecințe. Aproximativ o treime dintre acești pacienți decedează în faza acută, iar majoritatea supraviețuitorilor vor dobândi o formă de dizabilitate din cauza acestei patologii, multe dintre acestea fiind severe și definitive. Reabilitarea inadecvată post-AVC conduce la pierderea capacității de muncă, spitalizări repetate, necesitatea de îngrijire permanentă și o reducere semnificativă a calității vieții. Toate acestea generează costuri considerabile pentru sistemul de sănătate și pentru societate. Pe lângă impactul direct al AVC asupra pacienților și al costurilor medicale, familia și aparținătorii sunt, de asemenea, grav afectați ca urmare a nevoilor de îngrijire ale acestora. Spre deosebire de alte țări, în România o proporție ridicată a pacienților care au supraviețuit unui AVC nu beneficiază de reinserție pe piața forței de muncă, fiind pensionați pe motiv de boală. Fenomenul afectează în mod indirect bugetul de stat, prin scăderea productivității populației.
Ce efecte va avea aplicarea acestei strategii pentru pacienți?
În neurologie, strategia pune accent pe creșterea accesului la tratament intervențional al AVC, inclusiv tromboliză intravenoasă și trombectomie mecanică, dar subliniază și importanța reabilitării neurologice integrate și multidisciplinare. SNBCC prevede, de asemenea, consolidarea resursei umane de specialitate în neurologie, inclusiv prin programe de formare continuă și specializare în neuroradiologie intervențională. Pentru a îmbunătăți rezultatele clinice ale demersului terapeutic al AVC, strategia vizează consolidarea rețelei naționale spitalicești pentru tratamentul bolilor cerebrovasculare, prin unități de tratament al AVC (UAVCA), și promovează activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare în domeniu.
În ceea ce privește specialitatea cardiologie, coordonată de prof. dr. Dragoș Vinereanu, președintele Comisiei de Cardiologie a Ministerului Sănătății, documentul vizează îmbunătățirea accesului la tratamentul farmacologic și intervențional al bolilor cardiovasculare, inclusiv la medicamentele de nouă generație și la procedurile de cardiologie intervențională, consolidarea resursei umane de specialitate în cardiologie și a rețelei naționale spitalicești pentru tratamentul bolilor cardiovasculare. De asemenea, SNBCC subliniază importanța reabilitării cardiovasculare integrate și multidisciplinare.
Elementul definitoriu al SNBCC este abordarea integrată a prevenției și a gestionării factorilor de risc vasculari, aspect pe care l-am urmărit de la început, împreună cu colegii cardiologi și din alte specialități.
Care sunt țintele proiectului pentru specialitatea neurologie?
Pe parcursul implementării SNBCC, ne dorim reducerea numărului absolut de AVC cu 10%, spitalizarea a peste 90% dintre pacienții cu AVC în unități de AVC acute, implementarea de protocoale naționale care să ghideze traseul pacientului cu AVC și a unor strategii naționale care să promoveze un stil de viață sănătos și să reducă prevalența factorilor de risc ai AVC. Tratamentul a peste 90% dintre pacienții cu AVC se va face într-o unitate de AVC acute, iar accesul la terapii de recanalizare ar fi garantat pentru 95% dintre pacienții eligibili. Este nevoie de scăderea intervalului de timp dintre debutul simptomelor AVC și inițierea tratamentului de reperfuzie. În ceea ce privește tratamentul efectiv, ne propunem atingerea unei rate de tromboliză intravenoasă de peste 15% și a unei rate de tratament endovascular de peste 5% pentru AVC ischemice.
Toate aceste ținte necesită atât resursă umană, cât și echipamente moderne. Ce indicatori specifici de evaluare prevede strategia?
În zona afecțiunilor cerebrovasculare, trebuie să creștem cu cel puțin 20% numărul de medici specialiști neurologi specializați în tratamentul intervențional al AVC acut, dar și al medicilor specialiști în neuroradiologie intervențională (niveluri 1 și 2). Se vor acorda cel puțin 50 de burse și granturi pentru supraspecializare în tratamentul AVC acut. Vor exista linii de gardă în fiecare județ și vom avea un plan național de distribuție a UAVCA aprobat și implementat. În ceea ce privește aceste unități, toate îndeplinesc standardele minime de dotare și personal, cel puțin jumătate din cele existente au fost modernizate și au fost înființate 5 noi. Ne dorim ca sistemul de telemedicină să fie funcțional în cel puțin 50% din UAVCA. De altfel, strategia promovează utilizarea tehnologiilor digitale în Sănătate, inclusiv telemedicina și inteligența artificială. Strategia mai propune dotarea secțiilor de neurologie din cel puțin un spital care tratează AVC acut în fiecare județ la nivel național și existența a cel puțin 10 compartimente de terapie intensivă specializate în îngrijirea pacienților cu AVC. Toate aceste măsuri permit îmbunătățirea ratei pacienților eligibili care au suferit AVC acut ce beneficiază de tromboliză sau trombectomie mecanică în fereastra de tratament. Evident, va fi nevoie de creșterea bugetului alocat acțiunilor prioritare ale Ministerului Sănătății (AP-AVC-Ac – tratamentul AVC acut și AP-AVC-REAB – reabilitarea precoce a AVC în secțiile de neurologie), în funcție de nevoile identificate la nivelul rețelei de spitale incluse în aceste programe și de implementarea protocoalelor de arondare a pacienților cu AVC acut la cel mai apropiat spital apt să ofere îngrijiri și transfer între toate spitalele incluse în rețeaua de tratament.
Valentina Grigore
