Interviu cu as. univ. dr. Alexandru Rogobete, consilier ministru, Ministerul Sănătății.
Clinica de Anestezie Terapie Intensivă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara beneficiază de un sistem de digitalizare care conectează structurile de anestezie și terapie intensivă din cele trei pavilioane ale spitalului. „Digitalizarea activității clinice este un proces complex, întrucât schimbă radical modul de analiză, de gândire, de monitorizare și de abordare a pacientului”, a explicat as. univ. dr. Alexandru Rogobete.
Cum a început proiectul de digitalizare a clinicii de anestezie terapie intensivă de la Timișoara?
Totul a început ca un vis, întâi difuz, neclar, apoi din ce în ce mai limpede. În urma unor vizite de lucru la spitalele universitare din Europa de Vest, împreună cu prof. dr. Dorel Săndesc, șeful clinicii ATI de la Timișoara, am întâlnit pentru prima dată acest tip de sistem instalat în secțiile de terapie intensivă. Am remarcat acuratețea cu care sunt monitorizați pacienții, ușurința cu care sunt prelucrate datele și, mai presus de orice, entuziasmul personalului medical în managementul digital al pacienților critici. Am știut încă de pe atunci că, pentru dezvoltarea clinicii și alinierea standardelor de îngrijire la cel mai înalt nivel, avem nevoie de un astfel de proiect în cadrul Clinicii ATI Timișoara.
A fost ușor să găsiți fonduri pentru implementarea unui astfel de proiect?
Relativ ușor, întrucât acest proiect a luat naștere în plină criză sanitară, cauzată de pandemia de COVID-19, moment în care Ministerul Sănătății a pus la dispoziție o serie de apeluri de proiecte pentru întărirea secțiilor de anestezie terapie intensivă din România. Acum, lucrurile stau mult mai bine în ceea ce privește finanțarea proiectelor de digitalizare în sistemul de sănătate din România.
Cât de greu a fost de implementat un astfel de proiect?
Atunci când lucrezi cu pasiune, nimic nu este greu și foarte puține lucruri par imposibile, însă, da, ne-am confruntat cu o serie de necunoscute. Pot spune că împreună cu echipa de proiect am învățat multe detalii tehnice specifice procesului de digitalizare. Ce pot spune? A fost decizia noastră de a ne arunca în necunoscut și de a ne alinia toate forțele în aceeași direcție. Și am reușit! Prima lecție învățată – că „digitalizarea” este, de fapt, un întreg proces care include atât zona de infrastructură spitalicească, zona de resursă umană, zona de management clinic și, poate cel mai important, componenta de „change management”. Ca un proiect atât de complex să aibă succes, și să fie implementat cu succes, este nevoie de o echipă unită. La Timișoara am avut parte de o astfel de echipă coordonată de prof. dr. Dorel Săndesc, unde fiecare a avut o zonă de responsabilitate. Din punct de vedere tehnic, etapele unui astfel de proiect sunt reprezentate de procedura de întocmire a caietului de sarcini și de licitație publică, asigurarea infrastructurii IT la nivelul spitalului, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor utilizate în digitalizare, adaptarea software-ului la nevoile locale, trainingul personalului și tranziția către digital.
Ați spus că digitalizarea este de fapt un proces. La ce v-ați referit?
Da, cei mai mulți dintre noi, când auzim termenul „digitalizare”, ne imaginăm și ne limităm la achiziția de echipamente IT. În realitate, digitalizarea activității clinice este un proces complex, întrucât schimbă radical modul de analiză, de gândire, de monitorizare și de abordare a pacientului. Este vorba despre schimbarea abordării, despre implicare și responsabilitate. În acest caz, nu se rezumă totul la achiziția de echipamente și instalarea acestora, ci la un training de lungă durată al întregului personal medical în utilizarea acestuia. Imaginați-vă că dispar complet foile de observație tipărite, că nu se mai pot face prescripții cu pixul, că se schimbă totul.
Eliminarea erorilor și standardizarea monitorizării
Din punct de vedere tehnologic, ce presupune digitalizarea unei secții de Anestezie Terapie Intensivă?
Pentru tipul de sistem instalat la Timișoara, digitalizarea presupune eliminarea completă a foilor de observație tipărite și preluarea integrală a activității în format digital. Practic, la fiecare pat de terapie intensivă, respectiv în fiecare sală de operație, se instalează un terminal IT („Medical PC”) care devine „foaia de observație a pacientului”. Printr-un sistem complex IT, toate datele din aparatele utilizate în ATI, iar aici mă refer la monitoare de funcții vitale, ventilatoare mecanice, aparate de anestezie, sisteme de epurare extra-corporeală, ecografe și așa mai departe, sunt preluate automat de sistem și înregistrate în dosarul electronic al pacientului secundă de secundă. Vizualizarea acestora sub formă grafică, în dinamică, ajută medicul și asistenta medicală în luarea celor mai corecte decizii cu privire la abordarea clinică asupra pacientului. Sunt eliminate erorile de monitorizare, nu se mai pierd date importante din evoluția clinică a unui pacient critic și se asigură o standardizare în ceea ce privește monitorizarea pacienților. Toate aceste terminale IT „Medical PC-uri” sunt conectate la un server, într-o cameră centrală, fiind interconectate între ele. Acest fapt permite vizualizarea datelor pacienților din orice spațiu din cadrul clinicii, respectiv permite adaptarea în dinamică a tratamentului și a atitudinii terapeutice. Fiecare membru din cadrul clinicii are un „user-name” și o parolă individuală pentru logare în sistem, astfel că este crescută transparența actului medical, fiind înregistrate în sistem toate manevrele terapeutice și deciziile clinice realizate de către o anumită persoană, la un anumit moment. O altă zonă importantă, din punct de vedere tehnic, este interconectarea cu sistemul informatic al spitalului, prin care este permis transferul de date la admisia în secția de Anestezie Terapie Intensivă, respectiv la transferul din ATI în altă secție. Această interconectare permite, de asemenea, vizualizarea analizelor de laborator în foaia digitală a pacienților, respectiv a rezultatelor imagistice.
Care sunt avantajele unui astfel de sistem?
Sistemul permite, de asemenea, monitorizarea continuă din punct de vedere administrativ a secției. Spre exemplu, se poate vizualiza în orice moment gradul de ocupare a secției, traseul pacienților, respectiv gradul de ocupare a sălilor de operație. O componentă importantă este cea de raportări, astfel că sistemul permite realizarea unor statistici corecte în ceea ce privește activitatea secției. Spre exemplu, se pot monitoriza date importante, necesare în optimizarea și îmbunătățirea oricărei secții, cum sunt: timpul de staționare al pacienților în terapie intensivă, consumul medicamentelor, activitatea personalului medical și costurile reale necesare îngrijirii pacienților critici.
Care este timpul necesar implementării unui astfel de proiect?
Pentru a pune în funcțiune un astfel de sistem este nevoie de cel puțin un an. Timp în care este necesar ca anumite activități să aibă loc în paralel. De exemplu, realizarea infrastructurii IT la fiecare pat/sală de operație, realizarea sălii serverelor, optimizarea aplicației etc. Cea mai lungă etapă în cadrul transformării digitale este reprezentată de trainingul personalului medical. În cazul nostru, transformarea spre digital a durat aproximativ 8 luni și această activitate este în continuare în desfășurare. În ceea ce privește trainingul, compania câștigătoare a acordat o atenție deosebită acestei activități. Au fost organizate numeroase sesiuni de training, discuții și workshopuri cu întreg personalul medical, reprezentanții companiei, experții în aplicația digitală, experții în customizarea/personalizarea sistemului la nevoile locale și experți în „change management” din întreaga Europă. Ne-am bucurat de traininguri de calitate oferite periodic timp de 8 luni de la persoane cu experiență în domeniu din Germania, Franța, UK și America.
Care sunt fondurile dedicate digitalizării sănătății în prezent?
Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin Componenta C7-Digitalizare, pune la dispoziție 400 de milioane de euro pentru sistemul de sănătate în vederea digitalizării. Spre sfârșitul anului 2022, Ministerul Sănătății o să publice apelurile de proiecte destinate digitalizării sau, mai bine spus, transformării digitale a spitalelor din România. O altă componentă de digitalizare va fi pusă la dispoziția spitalelor în cursul anului 2023, prin intermediul Programului Operațional Sănătate (POS) 2022-2030
de Valentina Grigore
