Poluarea aerului provoacă aproape o jumătate de milion de decese premature în fiecare an, în Uniunea Europeană. În orașele aglomerate, calitatea aerului este foarte proastă, cu concentrații mari de pulberi în suspensie (PM), dioxid de azot (NO2) și ozon. Speranța medie de viață a oamenilor care locuiesc în zonele cele mai poluate din UE este redusă cu mai mult de doi ani, ca urmare a efectelor nocive ale poluării asupra sănătății. Asta, în condițiile în care, la nivel local, se pot lua numeroase măsuri pentru e evita aceste emisii de poluanți.
Poluarea aerului nu dăunează numai sănătății umane, ci afectează, de asemenea, și mediul înconjurător, prin provocarea proceselor de acidifiere și eutrofizare a solului și mediilor acvatice. În plus, funinginea, sau negrul de fum, emisă în mare măsură de mașinile diesel, contribuie la încălzirea globală, prin reducerea reflexiei luminii solare atunci când se depune pe zăpadă și pe gheață. Astfel, Directiva privind calitatea aerului înconjurător (2008/50/CE) cere autorităților locale să respecte valorile-limită anuale de PM10 și NO2. Pentru a demonstra că autoritățile locale au la dispoziție diverse instrumente prin care pot reduce poluarea aerului, a fost realizat un top al orașelor europene care luptă pentru creșterea calității aerului. Clasamentul face parte din campania „Soot-free for the Climate!” și din proiectul „Clean Air life+”, care urmăresc să ajute metropole ale Europei să adopte și să implementeze măsuri eficiente de reducere a poluării, spre beneficiul cetățenilor. Cum? Prin prezentarea unor modele de bune practici.
Zürich – capitala europeană în care se respiră cel mai bine
În topul clasamentului realizat anul acesta se află orașul elvețian Zürich. Cu o populație de 400.000 de locuitori în oraș și 1,3 milioane de persoane care locuiesc în zona suburbană, Zürich este cel mai mare oraș din Elveția. Localizat în nordul țării, aproape de granița cu Germania, este și cel mai important centru economic, social, turistic și științific din Elveția. Zürich este adesea descris ca un oraș în care oamenii au o foarte bună calitate a vieții, în ciuda faptului că găzduiește cea mai mare gară din Elveția și se bucură de o amplă rețea de transport public, bazată în mare parte pe tramvaie, troleibuze și autobuze.
Zürich este urmat îndeaproape de Copenhaga, Viena și Stockholm. Berlin, câștigătorul clasamentului anterior, realizat în 2011, a terminat anul acesta pe locul al cincilea. La polul opus, în coada clasamentului se află Lisabona și Luxemburg, care au fost notate cu F. În total, șase orașe au primit acest calificativ deloc onorant, printre care se numără și Roma, Madrid, Glasgow și Dublin.
Trebuie menționat că niciun oraș din cele 23 evaluate nu a atins nivelul A de calitate a aerului, pentru care metropolele trebuie să întrunească cel puțin 90% din scorul maxim. Sistemul de notare s-a bazat pe punctajul obținut de orașe la măsurile tehnice și economice, de stimulare a transportului urban sustenabil și de reducere a emisiilor. De asemenea, s-a ținut cont de proporția persoanelor care călătoresc cu transportul în comun, față de persoanele care folosesc mașina proprie, precum și de nivelul de transparență.
Măsuri luate de Zürich pentru a reduce poluarea aerului
Deși în Zürich există numeroase surse cu potențial poluant, autoritățile au reușit să implementeze o strategie complexă și cuprinzătoare privind îmbunătățirea calității aerului. Prin urmare, a și fost desemnat cel mai verde oraș european al anului 2015.
După o scădere a numărului de zile care depășesc valoarea-limită pentru PM10 între 2005 și 2009, autoritățile elvețiene au reușit să reducă și mai mult emisiile de poluanți până în 2012. Compania de transport public folosește numai autobuze noi diesel, care sunt conforme cu standardele Euro V „Vehicule îmbunătățite, prietenoase cu mediul înconjurător”. În plus, intenționează să schimbe flota de autobuze diesel cu troleibuze electrice.
Ca parte a obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2, orașul a stabilit și un obiectiv de reducere a consumului de combustibil de 2% pe an. Asta, între 2006 și 2015. Prin urmare, inclusiv reprezentanții autorităților municipale folosesc sistemul “carpooling”, un fel de aranjament între mai multe persoane de a folosi pe rând mașina uneia dintre ele pentru a merge în călătorii de afaceri, în timp ce în oraș se deplasează cu bicicletele. Zürich are o politică globală de gestionare a parcajelor, prin care numărul parcajelor publice a fost redus semnificativ, din anii 1990 încoace. A existat o creștere temporară a numărului de locuri de parcare în 2013, când a fost nevoie de construirea unui nou parc auto. Cu toate acestea, numărul parcajelor ar trebui să scadă din nou până la sfârșitul anului 2015, având în vedere că taxele de parcare sunt foarte mari și sunt în mod constant actualizate, pentru a promova un nivel de trai fără mașini. Deja, în 48% din gospodăriile din Zürich nu există vreun automobil. Orașul încearcă în mod constant să se îndepărteze de transportul individual motorizat. Dacă, în 2005, proporția de utilizare a acestora era de 35%, în 2012 a fost redusă la 28%. O reducere suplimentară de 24% este planificată până în 2020, în paralel cu utilizarea tot mai mare a transportului public (42%), a ciclismului (8%) și a mersului pe jos (26%). În consecință, numărul de autoturisme pe cap de locuitor este în scădere, în prezent situându-se la 357 de mașini la mia de locuitori.
Directiva privind calitatea aerului înconjurător (2008/50/CE) cere autorităților locale să respecte valorile-limită anuale de PM10 și NO2.
Mirabela Viașu
