Peste şase milioane de cetăţeni europeni sunt nevoiţi să trăiască şi să facă faţă bolilor neurodegenerative (demenţa). Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, se estimează că, până în 2040, numărul persoanelor care suferă de demenţă se va dubla. Demenţa afectează identitatea indivizilor şi abilităţile lor sociale, pacienţii fiind de cele mai multe ori excluşi din interacţiunile sociale şi riscă, astfel, să devină din ce în ce mai vulnerabili.
Acesta este motivul pentru care este atât de important ca politicile europene şi naţionale să pună accent pe programe şi politici care să fie centrate pe cetăţenii care suferă de demenţă. „Pe măsură ce populaţia Europei îmbătrâneşte, lupta împotriva demenţei ar trebui să reprezinte o prioritate atât pentru agendele naţionale de sănătate , cât şi pentru agenda europeană”, a declarat Tonio Borg, Comisarul European pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului.
În sprijinul eforturilor statelor membre care adresează problema demenţei, în 2009, Comisia a adoptat „Azheimer şi alte forme de demenţă – o inţiativă europeană”. În 2011, Comisia a lansat Proiectul Alcove – pentru a concretiza iniţiativa printr-o serie de paşi concreţi. Acest plan, făcut pe o perioadă de doi ani, are drept scop creşterea gradului de conştientizare privind formele de demenţă şi consecinţele ei, promovând în acelaşi timp schimbul de informaţii pentru creşterea calităţii vieţii, a autonomiei şi a demnităţii persoanelor care trăiesc cu demenţă. Astfel, s-au făcut o serie de recomandări, de la stoparea consumului excesiv de antipsihotice în tratamentul demenţei, până la oferirea de cursuri despre detectarea demenţei pentru medicii de familie.
Al şaptelea program-cadru pentru cercetare (FP7) este un alt „jucător” cheie în lupta împotriva demenţei. Din 2007, prin FP7 au fost investite aproximativ 2 miliarde de euro în cercetarea creierului uman. În ciuda rezultatelor neconcludente în dezvoltarea unui tratament eficient privind această boală, s-a făcut totuşi o efort continuu în cercetarea privind creierul uman şi în înţelegerea rolului prevenţiei. Există dovezi cum că exerciţiile fizice, educaţia şi un stil de viaţă sănător (inclusiv lipsa fumatului şi consumul moderatde alcool) pot reduce riscul de dezvoltare a demenţei.
În mai 2013, Comisia Europeană a lansat prima „lună a creierului uman”, moment în care au avut loc 120 de evenimente în Europa, cu scopul de a creşte nivelul de conştientizare despre beneficiile, valoarea adăugată şi impactul sprijinului UE în cercetarea privind creierul uman.
În plus, promovarea incluziunii sociale şi a empatiei faţă de pacienţi îi va încuraja pe aceştia să vorbească mai deschis despre experienţa lor, facilitând accesul oamenilor la informaţii şi astfel cei care prezintă semne timpurii de boală să caute ajutor specializat. Acesta este, de fapt, scopul programelor naţionale privind demenţa. În prezent, doar opt state membre UE au adoptat un astfel de plan, nouă şi-au luat angajamentul de a pune bazele programului naţional şi sunt un exemplu de urmat pentru toate statele membre şi partenere UE.