
Interviu cu dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății
Duminică după-amiază, Universitate… doi oameni plimbându-se relaxat, conversând. Destinși, salută trecătorii, mirați de prezența lor, fără aerul aferat specific oficialilor în funcții. Unul este un ilustru profesor universitar, celălalt, sportiv, în blugi și vestă, este ministrul Bănicioiu, omul despre care colaboratorii spun că are mereu ușa, urechile și mintea deschise. A făcut această atitudine managerială diferența, pentru evoluția sistemului de Sănătate?
Stimate Domnule Ministru, deși sunteți de 8 luni la conducerea Ministerului Sănătății, v-ați remarcat ca un oficial activ, dinamic, deschis la soluții. Care au fost provocările la preluarea mandatului?
Provocările sunt zilnice la Ministerul Sănătăţii. Dar eu mă concentrez pe soluţii. Nu vom putea face schimbări peste noapte într-un domeniu neglijat ani de-a rândul, dar am făcut deja paşi importanţi pentru sănătatea românilor.
De multe ori, reforma a fost doar un cuvânt, o intenţie, puţini au trecut mai departe, la acţiune.
Eu vreau să vă spun, şi sper ca mesajul să ajungă la toţi cetăţenii, că acum facem paşi importanţi pentru sistemul de sănătate.
Încercăm să facem o schimbare şi la nivelul managementului spitalicesc referitor la internări. Nu se vor mai interna cazurile care pot fi tratate ambulatoriu, acest lucru va descongestiona activitatea, şi aşa aglomerată, a unor spitale.
Apoi, vom avea din ianuarie 2015 card de sănătate, dosar electronic şi deci un control mult mai bun asupra stării pacienţilor, dar şi asupra modului în care se fac decontările.
Avem, în sfârşit, o listă de medicamente compensate, care poate fi îmbunătăţită în baza unei proceduri care să ţină cont de ultimele medicamente apărute pe piaţă, aşa cum se întâmplă în orice ţară civilizată.
Am introdus 17 noi molecule, care din iulie pot fi prescrise, pentru pacienţii care suferă de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia şi boli neurologice degenerative.
Alte 23 de molecule noi, pentru 29 de indicații, intră pe listă din noiembrie. Printre indicațiile terapeutice ale medicamentelor nou-introduse în lista de compensate și gratuite se numără bolile cardiovasculare, hepatitele A, B și C, leucemii, limfoame, aplazii medulare, tumorile maligne sau glaucomul.
Totodată, vom majora salariile pentru 126.000 de angajaţi din Sănătate. Sigur, poate nu este suficient, dar e un pas înainte.
Programul Naţional de Radioterapie, prin care Banca Mondială ne va sprijini să facem unităţi destinate acestui scop. Nu doar chirurgia şi lista de medicamente vor rezolva situaţia pacienţilor cu afecţiuni oncologice, radioterapia va închide acest cerc, în beneficiul lor.
Ministerul Sănătăţii face astfel paşi esenţiali pentru a avea un sistem de sănătate care să respecte cu adevărat medicul şi pacientul.
Ce caracterizează reforma în Sănătate propusă de ministrul Bănicioiu?
Acţiune, viziune pe termen lung şi, în acelaşi timp, deschidere către nevoile medicilor şi pacienţilor, pentru că fără aceştia nu poţi mişca lucrurile din Sănătate.
Evident că nu poţi remedia toate problemele din sistem fără să ţii permanent legătura cu pacienţii. Vrem să instituim un sistem prin care să ştim direct de la pacienţi cum putem îmbunătăţi serviciile din domeniul medical.
Astfel, pentru prima dată, pacienţii vor putea să-şi exprime părerea privind calitatea serviciilor medicale de care au beneficiat, respectarea drepturilor lor, timpul de aşteptare, asigurarea medicamentelor şi a materialelor sanitare, condițiile din spitale, condiţionarea actului medical de sume de bani.
Scopul? Un sistem medical modern, care să răspundă atât nevoilor pacienţilor, cât şi celor ale medicilor.
Managerii de spitale va trebui să fie responsabili. Nu vom mai tolera scuze. Sistemul de sănătate nu are o problemă de finanţare, esenţa este modul cum administrăm aceste fonduri şi sunt determinat să facem o schimbare.
Le cer managerilor de spitale să fie cu adevărat buni administratori, pentru că aici este esenţa, să cheltuim banii din Sănătate în mod responsabil.
Nu i-am uitat pe medici. Am creat un grup de lucru care să analizeze măsuri de majorare a veniturilor medicilor. Proiectul este definitivat şi, după agreerea la nivel guvernamental, îl vom introduce în Parlament. Soluţiile sunt multiple, de la a acorda servicii medicale în regim privat în spitalele publice la stimulente din partea autorităţilor locale, care trebuie să se implice pentru a avea servicii medicale de calitate şi cetăţeni mulţumiţi.
Lucrăm la legea malpraxisului, care va aduce şi ea echilibru în sistem.
Care au fost prioritățile și realizările în domeniul accesului pacienților la noi tratamente? Ce va urma?
O listă de medicamente compensate, realizată printr-o procedură de evaluare care cuprinde metodologiile utilizate în ţări precum Germania, Franţa, Marea Britanie, cu acces la medicamente noi, o listă actualizabilă permanent. Importanţa acestui mecanism se va vedea în timp, sunt convins.
Un proiect de care sunt mândru este cel legat de Programul de Acţiuni Prioritare pentru Pacienţii Critici, disponibil pentru 93 de spitale şi 100 000 de pacienţi.
Cele cinci acţiuni prioritare vor acoperi: anestezia-terapie intensivă, infarctul miocardic acut, moartea subită, accidentul vascular cerebral acut şi trauma.
De acum, avem atât un program de îngrijiri prespitaliceşti, prin intermediul ambulanţei SMURD, cât şi un program de îngrijiri în spitale pentru aceste urgenţe.
E un proiect de care ne mândrim la nivel internaţional, România fiind un exemplu în acest sens. La infarct, de exemplu, mortalitatea a scăzut de trei ori după introducerea acestui program.
Să nu uităm şi de decontarea radiografiilor şi protezelor pentru pacientele cu cancer mamar, continuarea programului pentru depistarea cancerului de col uterin, înfiinţarea unui subprogram pentru diagnosticul leucemiilor acute care va acoperi toate procedurile, de la diagnosticare până la transplant, o premieră pentru România.
Finanţat din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, subprogramul va deconta testele imunofenotipice, citogenetice şi de biologie moleculară pentru diagnosticarea leucemiilor acute.
România a ajuns să deţină prima poziţie în Europa în privinţa creşterii procentului de transplant, atât ca proceduri efectuate, cât şi ca număr de donatori. Dorim să revitalizăm activitatea de transplant de cord şi să realizăm, în 2015, primul transplant pulmonar în România.
Priorităţi pentru perioada următoare?
Programul Naţional de Radioterapie, screeningul pentru depistarea hepatitelor B şi C şi programul de screening auditiv al nou-născuţilor, o problemă urgentă pentru că sunt mulţi copii cu deficienţe.
Vom extinde programul pentru cardiochirurgie pediatrică, în colaborare cu clinica italiană San Donato. Vă asigur că nu vom mai trimite copii cu astfel de probleme în străinătate.
Cum veți îmbunătăți managementul financiar în domeniu ?
Am derulat controale ample, începând cu luna mai, în 77 de spitale. Am constatat nereguli de la neconcordanţe între datele din fişele de internare şi criteriile de internare, pentru cazurile de spitalizare continuă sau de zi, la decontul de cheltuieli care se eliberează pacientului pentru serviciile medicale prestate.
De fiecare dată, reacţionăm imediat la neregulile semnalate, tocmai pentru a ne asigura că evenimentele nefericite nu se vor repeta şi că actul medical va fi de calitate pe viitor.
Dar nu doar ministrul şi Ministerul Sănătăţii pot face curat în sistemul de sănătate. Noi asigurăm finanţare, facem controale, facem politica în general. Subliniez că şi managerii de spitale trebuie să îşi asume responsabilitatea.
Prin controale, eficientizarea cheltuirii fondurilor din Sănătate, creşterea veniturilor medicilor şi personalului sanitar, mecanism de feedback al pacienţilor, dar şi operaţionalizarea consiliilor etice, am pus bazele unui sistem complex în direcţia alinierii serviciilor medicale la standarde înalte.
Mai sunt multe de făcut şi vă asigur că voi continua să lupt pentru Sănătate! l
Pentru prima dată, vorbim în sistemul românesc de sănătate despre prevenţie, introdusă la 1 iunie în noul contract-cadru, iar efectele vor fi vizibile în curând, pentru că vom evita cazurile complicate sau tratate cu costuri mari. Noul contract-cadru introduce, prin pachetul de bază şi consultaţii stomatologice, şi consultaţii psihologice, deci o schimbare în bine pentru toţi asiguraţii.
Nu aş uita consiliile etice din spitale, pe care le‑am făcut operaţionale, pentru că erau trecute doar pe hârtie. Vor face rapoarte şi vor permite o normalizare a relaţiei între medic şi pacient, rezolvând posibilele disfuncţionalităţi.