Interviu cu Acad. Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare, profesor universitar, USMF „Nicolae Testemițanu”, doctor habilitat, șef al Catedrei de neurologie nr. 2, șef al Clinicii de Neurologie și Neurochirurgie, Institutul de Medicină Urgență.
Studii prospective arată că incidenţa şi prevalenţa accidentului vascular cerebral (AVC) sunt în continuă creştere, iar conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, accidentele vasculare cerebrale vor deveni până în anul 2030 principala cauză de mortalitate. Moldova se află printre primele zece țări în lume în ceea ce privește incidenţa accidentului vascular cerebral. Programele de evaluare și gestionare a bolilor vasculare existente în Republica Moldova au un grad limitat de acoperire și nu sunt bine integrate sau promovate ca parte a un sistem național de prevenire a sănătății. În interviul acordat, Acad. Stanislav Groppa a povestit despre schimbările care e necesar să fie aplicate pentru reducerea semnificativă a morbidității și mortalității prin AVC, eficientizarea gestionării accidentului vascular cerebral, a costului îngrijirilor și economiilor de costuri asociate.
Care este situația privind Accidentul Vascular Cerebral în Republica Moldova?
În Republica Moldova, anual, accidentul vascular cerebral se dezvoltă la mai mult de 12000 de oameni, dintre care aproximativ 35% decedează în perioada acută a bolii. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în ţara noastră decât în ţările Uniunii Europene, iar incidența este de 2.5-3,0 cazuri la 1000 de locuitori pe an. AVC este cauza principală de handicap la populația adultă din Republica Moldova, 13% dintre pacienți sunt de vârstă aptă de muncă, iar o treime din victimele AVC-ului sunt persoane social active. Tot AVC-ul reprezintă a doua cauză de apariţie a demenţei, depresiei şi cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici.
Aceste statistici negative nu ţin doar de nivelul economic al ţării, ci de sistemul medical per ansamblu din Republica Moldova, în care nu se acordă suficientă atenţie acestor pacienţi şi în care nu se pune accent pe prevenţia primară și secundară. Prea mulți moldoveni nu sunt conștienți de factorii lor de risc pentru bolile cerebrovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral, precum și cele cardiovasculare, și nu sunt în stare să-și administreze propriul risc. În plus, în prezent, nu există un sistem integrat de detectare, evaluare sau gestionare a riscurilor de boli vasculare și conexe în cadrul sistemului de sănătate din Republica Moldova.
Cum prevenim AVC?
Este necesară o abordare coordonată pentru a crește gradul de conștientizare a riscului vascular și a bolilor asociate acestuia, pentru a oferi o evaluare de înaltă calitate a riscului individual și pentru a acorda intervenții adecvate pentru gestionarea riscurilor. Trebuie să existe un angajament interdisciplinar care să sprijine informarea cetățenilor pentru a-și îmbunătăți abilitățile și cunoștințele în materie de sănătate, pentru a-și spori capacitatea de auto-gestiune și a-și reduce în mod activ riscul de dezvoltare a bolilor vasculare.
Deoarece împărtășesc factorii de risc, cauzele care stau la bază și mecanismele bolii, accidentul vascular cerebral, bolile cardiace și cele vasculare apar adesea împreună cu diabetul și boala cronică renală. Astfel, prevenirea și gestionarea eficientă a unei afecțiuni pot asigura reducerea riscului și altor boli asociate.
Cum informăm și ridicăm gradul de conștientizare a populației Republicii Moldova privind riscul și impactul accidentelor vasculare cerebrale?
Există trei etape-cheie necesare pentru a permite populației Republicii Moldova să înțeleagă mai bine, să gestioneze și, eventual, să controleze impactul accidentelor vasculare cerebrale: creșterea gradului de conștientizare individuală a riscului de dezvoltare a unui accident vascular cerebral, furnizarea unei evaluări de înaltă calitate a riscului vascular și a bolilor asociate prin colectarea datelor privind factorii de risc majori prin întrebări simple, teste și măsurători luate în considerare în contextul riscului de boli cerebrovasculare, evaluarea și clasificarea persoanelor fizice în subiecți cu risc moderat și sporit, pentru luarea deciziilor referitoare la intervențiile medicale necesare cu scopul reducerii riscului individual.
Care sunt cele mai eficiente metode de tratament al pacienților cu AVC?
Obiectivul fundamental al tratamentului endovascular este obținerea unei rate mai mari de recanalizare arterială prin intervenție directă la locul ocluziei, în special în ocluziile de vas mare, reducerea complicațiilor hemoragice și prelungirea ferestrei terapeutice.
În practică se cunoaşte că majoritatea pacienţilor cu AVC ischemic acut nu primesc tratament cu activator recombinat de plasminogen tisular (rtPA) deoarece nu ajung în timp util la spital. Tromboliza sistemică cu rtPA (tromboliză intravenoasă) este eficientă pentru tratamentul pacienților cu accident vascular cerebral (AVC) ischemic acut în primele 4.5 ore de la debutul simptomatologiei în absența contraindicațiilor. Tromboliza farmacologică intraarterială și trombectomia mecanică prin intermediul unor dispozitive de extracție a trombului sunt metode foarte eficiente de ultimă oră.
Recent, ați găzduit la Chișinău primul Summit al Proiectului IRENE – COST (Implementarea Rețelei de Cercetare a AVC – Implementation Reasearch Network in Stroke Quality). Au participat reprezentanți din peste 30 de țări europene. Care sunt tendințele internaționale în managementul AVC?
Conform recomandărilor internaționale, fiecare spital care curează pacienți cu AVC trebuie să dispună de o structură specifică dedicată acestor pacienţi. Această structură trebuie să asigure îngrijirea unui pacient cu AVC începând cu etapa prespitalicească până la reabilitare, dar să abordeze şi problemele de profilaxie. În timpul fazei acute a AVC, unitatea de accident vascular cerebral acut (Stroke Unit) trebuie să asigure un tratament optim al pacientului cu AVC prin intermediul unei echipe multidisciplinare. Este necesar să se consolideze toate eforturile pentru crearea unităților de accident vascular cerebral acut și a unui centru comprehensiv de boli cerebrovasculare, pentru a asigura un tratament optim al pacientului cu AVC și pentru a minimaliza impactul consecințelor acestei maladii asupra întregii populații a Republicii Moldova.
Sunteți pe cale să implementați un program de dezvoltare a serviciilor naționale de management în AVC acut. Care sunt beneficiile scontate ale regionalizării serviciului național de AVC acut?
În primul rând, accesul rapid la serviciile specializate. Dacă accesul în timp util la unitățile AVC ar crește cu 75% la pacienții cu AVC, acest lucru ar preveni peste 500 de decese pe an și 200 de persoane ar avea un mod de viață independent. Unitățile AVC vor oferi asistență de înaltă calitate, inclusiv monitorizare fiziologică, neurologică și tratament rapid al accidentului vascular cerebral și al complicațiilor asociate, reabilitare timpurie și îngrijire paliativă.
În al doilea rând, un spectru vast de îngrijiri specializate. Deși rtPA a fost aprobat pentru tratamentul AVC ischemic acut în 1996, mai puțin de 5% din pacienții cu AVC acut primesc acest tratament. Tratamentul în unitățile AVC reduce în mod semnificativ riscul de invaliditate, îngrijire instituțională și deces cu 20%, indiferent de gravitatea accidentului vascular cerebral și vârstă.
Crearea unităților AVC în incinta spitalelor rationale este stringentă și oportună, având în vedere că, în prezent, la nivel național sunt doar trei unități. Conceptul general ar fi că unitățile nou-create prin existent unei infrastructure specifice, prin analiza și respectarea unor protocoale de diagnosticare, monitorizare și tratament, în concordanță cu protocolul recunoscut la nivel național, ar contribui la reducerea morbidității și mortalității, optimizarea cheltuielilor, creșterea calității serviciilor medicale, scopul final fiind un rezultat medical mai bun.
de Inga Pasecinic
