Politici de Sanatate

Țesuturi și organe umane obținute la imprimanta biologică 3D

27 iulie
12:10 2017
Țesuturi și  organe umane obținute la imprimanta biologică 3D

Interviu cu dr. Ștefan Jianu, medic primar chirurg, șeful departamentului Chirurgie Generală, Proestetica Hospital

Care este viitorul medicinei regenerative?

Timpul nu stă în loc și medicina regenerativă se apropie de ceea ce acum mai mult de 10 ani americanii au estimat că se va întâmpla până în 2020, adică devine soluția pentru multe boli orfane care nu au altă rezolvare și pentru nenumărați pacienți: fie copii cu malformații, fie tineri soldați răniți în război, fie bătrâni cu tot felul de probleme degenerative. Acest lucru înseamnă că lucrurile evoluează și că de la primul congres SIMCR (Societatea Internațională de Medicină și Chirurgie Regenerativă) putem spune că deja sunt o serie întreagă de descoperiri care au intrat în practică.

La ce vă referiți când spuneți descoperiri?

Cel mai pe înțelesul tuturor este că deja funcționează imprimantele biologice. Vorbim frecvent despre imprimanta 3D și toată lumea deja a auzit că se fac lucruri în trei dimensiuni la un printer și că asta este ceva care se leagă de viitor. Dar una este să realizezi un bust sau să faci o cafetieră și alta e să faci ceva direct cu viață. Există la ora aceasta imprimante biologice care folosesc cerneală biologică, bio-ink, și care fac segmente de organ sau de țesut care pot fi folosite în ceea ce se discută acum în cadrul congresului, în chirurgia regenerativă.

Un exemplu simplu este că deja s-au folosit până acum vase de sânge luate de la animal. Vasul luat de la porc (o arteră, o aortă) este decelularizat, adică băgat în detergenți și frecat bine cu șmirghelul până îi dispar celulele definitorii pentru animalul respectiv și rămâne numai colagenul, structura de bază de care avem nevoie. Acel vas de sânge este apoi recelularizat, adică sunt puse pe el celule umane. În clipa în care procesul acesta se desfășoară și cu un stimulator de creștere, se ajunge la un vas care are șanse să poată fi anastomozat și să înlocuiască o zonă, o arteră nefuncțională a omului. Asta este ceea ce se făcea până acum, cu diferite probleme, cu diferite dificultăți și riscuri, pentru că vorbim totuși despre o alogrefă care prin decelularizare devine o grefă acceptată. Dar iată că putem trece direct la faza în care nu mai avem nevoie să așteptăm și să trecem pe la animal, pentru că imprimanta 3D poate să ne facă acea structură de colagen a vasului doar băgând în acel amestec de celule, într-un bioreactor, celule umane, celule de colagen și structuri sintetice care seamănă cu structurile de colagen. Urmează recelularizarea și vasul poate fi anastomozat în corpul uman. Diferența foarte mare este că dacă înainte alegeai doar ceea ce aveai, pentru că atât era artera de porc sau de oaie, acum putem face și vase mici, și vase mari.

Această tehnologie poate fi folosită și în cazul marilor arși?

Sigur că da. După nenorocirea de la Colectiv, atunci când toată lumea a realizat câte ne lipsesc pentru a trata pacienți arși sau cu defecte foarte mari tisulare, iată că la ora aceasta există în funcțiune, evident că nu la noi, dar acum salturile se fac repede și sperăm că va ajunge și la noi, un astfel de bioscanner care mai întâi vede, citește, înregistrează diferența de grosime și structura pielii care lipsește și apoi în aceeași imprimantă bio se introduc celule de keratină ale pacientului respectiv, care sunt colectate din altă parte și crescute, și înmulțite în laborator, apoi, din zeama aceea de celule, se face piele. La final, va reieși pielea respectivului om, care nu este deloc diferită cu restul corpului, nu este de la altcineva.

La ce ne gândim în primul rând când spunem chirurgie regenerativă?

Când spunem chirurgie regenerativă ne gândim la celule. Celulele stem la adult pot fi prelevate cel mai ușor din țesut adipos, dar pot fi și celule mezenchimale hematopoietice din măduva ososasă, pot fi și alte celule care devin pluripotente, așa cum au reușit japonezii prin Yamanaka (s-a primit Premiul Nobel pentru această descoperire). La acest lucru se lucrează în prezent, să se găsească alte surse, dar cele din țesut adipos sunt cel mai la îndemână. În afară de asta, ne gândim la țesuturi și la organe, nu doar la celule, și atunci ne gândim inclusiv în cadrul chirurgiei generale la protoorgane, deci la rinichi, la ficat, care se pot face din celule progenitoare, deci trecem de terapia celulară care într-adevăr este cel mai la îndemână, la care putem visa și care se și practică. La ora aceasta, atât medicii plasticieni, cât și ortopezii, cardiologii fac deja terapii celulare cu celule stem. Dar terapia regenerativă trece de celule și ajunge la organe și la țesuturi, iar la ora aceasta se lucrează de la vezica urinară până la ficat, plămâni, rinichi, uretră, deci sunt direcții absolut uimitoare spre care se îndreaptă medicina regenerativă, care, cel puțin din punctul de vedere al chirurgiei generale, ar putea fi sursa de organe de transplantat la îndemână pe care la ora aceasta nu le avem decât atunci când moare un pacient, în sensul în care creierul nu mai funcționează, iar organul încă este funcțional.

Ce tratamente sunt sau ar putea intra în practică și în România, în viitorul apropiat?

În primul rând, tratamentele celulare, cu celule stem provenite din măduva osoasă sau din țesut adipos propriu, recoltate și prelucrate minimal în sala de operație și introduse în articulații, pot fi introduse în os, sub piele, în mușchi sau intravenos imediat după prelevare, situație care nu necesită dotări foarte scumpe și autorizări dificile. De asemenea, procedeele regenerative care au la bază plasma îmbogățită cu trombocite (PRP) și care, prin bogăția de factori de creștere și regenerare, pot fi de folos pentru o vindecare mai bună în nenumărate boli chirurgicale acute sau degenerative.

de Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

REVISTA POLICITI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: