Comisia pentru sănătate din Senat a avizat proiectul care prevede ca persoanele neasigurate să fie introduse automat în programele de sănătate publică, beneficiind astfel de testări gratuite și tratament în afecțiuni precum hepatita B, hepatita C sau HIV.
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei, a dat exemplul persoanelor cu virus hepatitic B și virus hepatitic C, care vor fi considerate asigurate și vor primi medicația de care au nevoie. „Așa cum știți, în urmă cu ceva ani am reușit să introducem în contractul-cadru posibilitatea ca medicul de familie să testeze pentru hepatita B și hepatita C. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă foarte mult – cunoaștem problemele cu primele zile din lună, fondurile alocate pentru anumite laboratoare etc. Astfel, am propus să existe un fond cu dedicație numai pentru aceste categorii de persoane, astfel încât să nu mai facă obiectul altor tipuri de analize la care nu au acces prin diminuarea fondurilor. Sunt îmbunătățiri mici, dar cred că vor face diferența pentru că, în ceea ce privește hepatita C, avem scheme de tratament care vindecă infecția în 8, maximum 12 săptămâni. Iar pentru virusul hepatitic B, încep să vină medicamente, dar pacienții trebuie ținuți sub control, astfel încât să nu dezvolte boală cronică de ficat. Iar asta se face cu o tabletă pe zi. Având aceste instrumente la îndemână, consider că trebuie și aplicate. Nu mai vorbesc de pacientul cu HIV, care a ajuns la o tabletă pe zi, cu combinații fixe. Lucrurile au evoluat foarte mult și noi trebuie să prevedem aceste probleme”, a afirmat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.
Potrivit amendamentului propus de președintele Comisiei pentru sănătate și adoptat cu unanimitate de voturi, „persoanele neasigurate beneficiază de aceleași servicii ca și persoanele asigurate în vederea efectuării testării pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C și/sau HIV, beneficiind ulterior de acces la terapiile specifice din cadrul programelor naționale de sănătate sau al programelor terapeutice derulate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Fondurile necesare pentru plata acestor servicii medicale se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătății sub formă de transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”. Senatul este prima cameră sesizată în cazul Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, precum și stabilirea unor alte măsuri în domeniul sănătății (L 542/2022).
Panel de screening
În ceea ce privește depistarea cât mai precoce a persoanelor cu anumite boli, prof. dr. Streinu-Cercel a propus realizarea unei interfețe care să rezolve această componentă de screening.
„Eu aș vedea o interfață, între medicii de familie și cetățeni, care să acopere această zonă de screening. Discutăm de instrumente care se pot confecționa inclusiv pe teritoriul României – putem face un panel de screening pentru mai multe afecțiuni consistente cu un singur cip. Se poate face la nivel de asistentă medicală, care are pregătire asigurată printr-un training specializat. De aici, persoanele testate care sunt pozitive pot ajunge la medicii de familie și apoi la medicul specialist, urmând a fi incluse în programele naționale și în registrele de boală.”
de Valentina Grigore
