Politici de Sanatate

Testarea nutrigenetică și testarea farmacogenetică, parte a unui sistem optim de sănătate

13 iulie
12:29 2018
Testarea nutrigenetică și testarea farmacogenetică, parte a unui sistem optim de sănătate

Interviu cu Prof. dr. Mihai Niculescu, fondator Advanced Nutrigenomics.

Autor:  Valentina Grigore

Care este legătura dintre variațiile genetice și nutriție? Dar dintre nutriția de precizie și bolile cronice? Cursul introductiv în nutrigenetică, desfășurat în luna mai la Neolife Medical Center, a adus participanților informații despre relațiile dintre variațiile genetice pe care le are fiecare și nutriție. Prof. dr. Mihai Niculescu, fondator Advanced Nutrigenomics, a prezentat cursanților (medici din toate specialitățile și nutriționiști) rolul variațiilor genetice asupra nevoilor nutriționale în bolile cronice, explicându-le că, în funcție de aceste variații, unele persoane pot avea nevoie de mai mult sau de mai puțin dintr-un anumit nutrient.

Ce se poate întâmpla în cazul în care medicii nu cunosc aceste aspecte de nutrigenetică?

În cazul în care atât persoanele sănătoase (inclusiv gravidele), cât și persoanele bolnave nu ating aceste praguri personalizate, se expun la riscuri crescute pentru anumite boli metabolice sau complicații ale acestora. În cazul gravidelor, insuficiența unor nutrienți sau excesul nutrițional poate expune fătul la defecte de dezvoltare, cu consecințe uneori grave. Este important să îi facem să înțeleagă pe specialiști cum se poate realiza testarea nutrigenetică pe pacienți, astfel încât să se poată genera o rezoluție – adică, de ce nivel de nutrienți au nevoie acești oameni în funcție de variațiile lor genetice. Testarea nutrigenetică este un instrument pe care ei trebuie să-l adauge în arsenalul pe care îl au în a personaliza nutriția.

Numai nutriționiștii sau și specialiști din alte patologii?

Vorbim despre toate specialitățile. Vorbim despre specialități medicale în care nutriția are un rol bine determinat. În cazul oncologiei, nutriția este importantă atât în prevenție, cât și în timpul tratamentului oncologic, dar și posttratament, pentru că acești oameni sunt sărăciți în nutrienți și în timpul tratamentului chimioterapic, și după. Și atunci, cu atât mai mult trebuie să știm care este necesarul lor de nutrienți și nu cel recomandat general, pentru că acesta s-ar putea să nu li se potrivească.

Vorbim, de asemenea, de alte specialități, cum este obstetrica-ginecologia, pentru că avem în timpul sarcinii necesități individualizate de nutrimenți care previn sau scad riscul apariției unor defecte de dezvoltare fetală. Vorbim despre geriatrie, despre oameni mai în vârstă care au necesități diferite, în funcție de variațiile lor genetice. Vorbim de endocrinologie,
de diabet.

Ne puteți da câteva exemple semnificative în acest sens?

De exemplu, în cazul diabetului, dacă îi urmărim timp de până la 18 ani pe bolnavii de diabet de tip 2 cu vârstă de peste 55 de ani, se observă că cei cu o anumită variație genetică (un haplotip) în cadrul Sirtuinei 1 au o supraviețuire mult scăzută dacă au un aport zilnic mai puțin de 12 mg de niacină (vitamină B3). Dar dacă acei oameni au un aport de vitamina B3 peste acest nivel, o perioadă mai lungă, supraviețuirea lor crește extraordinar. Vorbim de oameni care dacă, timp de 16 ani, nu mănâncă destulă vitamina B3, cu tratament antidiabetic supraviețuiesc doar în proporție de 20%. Iar dacă mănâncă o cantitate mai mare de niacină, vorbim de o supraviețuire de 60%. Deci 40% din acei oameni pot fi salvați după 16 ani numai dându-le mai multă vitamină B3, pe lângă tratamentul antidiabetic. Pe de altă parte, diabeticii care au un alt haplotip în această genă au o supraviețuire mai mică dacă au un aport mai mare de vitamină B3. Asta înseamnă că nu toți diabeticii trebuie suplimentați cu vitamina B3. Cum ne putem da seama cine necesită un aport mai mic sau, dimpotrivă, un aport mai mare de vitamina B3? Doar prin testarea nutrigenetică.

Un alt exemplu este cazul femeilor cu deleție (homozigote) în gena DHFR, care, dacă iau suplimente cu acid folic, au un risc cu 50% mai mare de a face cancer de sân. Deci în această situație, întrucât 20% din femei au două copii defecte ale acestei gene, putem să le spunem să nu ia suplimente cu acid folic și în felul acesta am salva undeva între 10 și 12 femei din 1.000 de femei prin a preveni apariția cancerului de sân. Astfel de concepte încă nu există în practica românească, de aceea încercăm să implementăm practicarea lor și prin acest curs, și prin alte metode, inclusiv de cercetare, încercăm să-i educăm pe nutriționiști și pe medicii care sunt în legătură cu nutriția și pe nutriționiști.

Cât de importante sunt testele nutrigenetice combinate cu nutriția
de precizie?

Un test nutrigenetic trebuie văzut ca o antiobiogramă, dar cu un grad de complexitate mult crescut. Antibiograma ne arată ce tip de antibiotic ne trebuie pentru o anumită infecție. Dacă lumea acceptă ideea de antibiogramă, care înseamnă medicină de precizie, de fapt, trebuie să acceptăm și ideea de nutriție de precizie. Testăm existența unor variații genetice pentru a găsi cele mai bune șanse, cea mai bună modalitate de a hrăni acel om în funcție de necesitățile lui nutritive și nu ale altuia.

Testele nutrigenetice se referă la variații genetice cu frecvență mare, iar atunci soluția, punctele de intervenție (în engleză le numim actionable items), se referă la schimbarea stilului de viață în funcție de cum ne-ar funcționa organismul în mod optim, în funcție de prezența unor variații genetice. La Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, derulăm de doi ani un proiect (cu fonduri europene) prin care să descoperim cum aceste variații genetice modulează răspunsul la tratamentul cu anticolesterolemiante (în special statine) și cum putem să îmbunătățim răspunsul la statine prin administrarea unui aliment dietetic cu destinație medicală specială. În ultimii doi ani, am realizat recrutarea celor 600 de subiecți, avem 400 de adulți (200 de femei, 200 de bărbați) și 200 de copii.

Ce înseamnă testarea nutrigenetică din punctul de vedere al costurilor?

Problema este dacă utilizatorul își permite sau nu să plătească niște teste nutrigenetice o dată în viață, la prețul la care și-ar permite o dată în viață să aibă o vacanță de o săptămână. Sau, alternativ, dacă statul român ar înțelege că prin acoperirea cel puțin parțială a acestor teste se pot preveni o serie de boli și astfel scădea drastic în perspectivă cheltuielile medicale.

Cum ați vedea un sistem de sănătate ideal?

Un sistem ideal ar include testarea nutrigenetică, dar și farmacogenetică – care înseamnă a vedea, tot în funcție de variații genetice, ce medicamente ți se potrivesc, pentru că pacienții răspund prost sau deloc la 40-70% dintre medicamentele administrate. S-ar realiza economii semnificative dacă am ști de la început ce medicamente funcționează în aceste cazuri.

Deci nutrigenetica servește la prevenția apariției unor boli metabolice cauzate de o nutriție inadecvată sau la managementul nutrițional în cadrul unor boli deja instalate, iar farmacogenetica e un mijloc de a economisi nu numai bani, dar și de a îmbunătăți calitatea vieții, prin optimizarea tratamentului medicamentos. Și testarea farmacogenetică este implementată deja în România, fiind disponibilă oricărei persoane care dorește să facă acest lucru.

Medicina 4P

Centrul Medical Neolife aplică un concept de abordare integrată cuprinzând prevenția, diagnosticul, tratamentul, recuperarea și reintegrarea socială a pacientului. Această strategie este pusă în practică prin echipe multidisciplinare de experți români și străini, folosind tehnologii de investigație și tratament radioterapeutic de ultimă generație, dar și medicamente inovative. Pentru noi, fiecare pacient este unic. De aceea aplicăm o medicină complexă, adaptată fiecărui caz, în toate etapele bolii – Medicina 4P: predictivă, preventivă, participativă și personalizată – pentru ca șansele de vindecare a pacientului să fie dintre cele mai bune la ora actuală în lume. Organizarea cursului „Nutriția de precizie – utilizarea nutrigeneticii la stabilirea nevoilor nutriționale personalizate” de către prof. dr. Mihai Niculescu în Centrul Medical Neolife a fost un privilegiu și a completat strategia noastră de abordare integrată și personalizată. Ne dorim să continuăm această colaborare și să conturăm un calendar de cursuri atât în domeniul nutrigeneticii, cât și al farmacogeneticii, care indică ce medicamente sunt eficiente în funcție de variațiile genetice”. Dr. Cristina Berteanu, director medical Neolife

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: