Interviu cu conf. dr. Florin Buicu, vicepreședinte Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților.
Campanii specifice de prevenție, activități de screening bine organizate, acces la modalități terapeutice inovative, resurse tehnice și umane capabile să răspundă necesităților de tratament rapid al urgențelor cardiovasculare – toate acestea ar trebui să fie dezideratele unui plan național realizat de profesioniști și adaptat nevoilor pacienților din România. „Îmi doresc, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu profesioniștii, ca până la începutul anului viitor să avem un proiect care să poată fi depus în Parlament, similar modelului urmat de planul național de combatere a cancerului”, spune conf. dr. Florin Buicu.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala problemă de sănătate publică din perspectiva incidenței, iar prevenția este esențială. Ce măsuri considerați că sunt necesare pentru creșterea nivelului de educație al populației, mai ales după această pandemie în care bolile cronice au fost de multe ori ignorate?
Prevenția este, într-adevăr, cea mai importantă și poate fi făcută de la orice nivel. Pe de o parte, vorbim de prevenție în rândul persoanelor tinere, iar această pregătire, în mod normal, poate începe de pe băncile școlii, indiferent de nivel, astfel încât să putem spune că un stil de viață sănătos este cel care ne menține sănătoși. La urma urmei, factorii de risc influențează cel mai mult apariția bolilor. În afară de aceste campanii care în mod normal se adresează tinerilor, vorbim de campanii specifice dedicate anumitor categorii de boli cardiovasculare sau specifice unor categorii profesionale, categorii de vârstă și așa mai departe. Campaniile trebuie să identifice eșantioanele populaționale de risc, iar pentru aceste categorii trebuie realizată componenta de prevenție și de informare suplimentară. Pe de altă parte, vorbim de posibilitatea sistemului de sănătate de a realiza, în afară de aceste campanii de informare, determinări sau investigații care să identifice în faza incipientă boala, prin diverse activități de screening. Și aceste activități pot fi specifice anumitor categorii de vârstă sau populaționale. Cred că într-un viitor proiect de lege privind bolile cardiovasculare, componenta aceasta foarte importantă ar trebui să aibă un loc de cinste.
Serviciile, disponibile în țară
Vorbind de cercetări, apar în permanență tratamente și tehnologii. Cum pot avea acces pacienții români cu boli cardiovasculare la inovație?
Programele de sănătate curative, finanțate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, sunt cele care asigură posibilitatea terapeutică. Iar noutățile apar în permanență, este foarte adevărat. De exemplu, dacă în urmă cu ceva ani discutam de schimbarea valvei aortice fără intervenție chirurgicală deschisă, iată că acum aceste valve se pot face transcateter. În afară de acel moment, au apărut alte valve, mult mai performante, care pot fi utilizate. Cred că prin solicitările pe care le fac profesioniștii și asociațiile de pacienți, și România trebuie să asigure șansa pacientului să poată beneficia de aceste modalități terapeutice. Totuși, aș vrea să mai subliniez un lucru: noi, românii, eram obișnuiți să putem face aceste intervenții/investigații plecând în străinătate, însă tot statul român plătește, de fapt, contravaloarea lor, care este de două, chiar de trei ori mai mare decât contravaloarea procedurii făcute în România. Cred că trebuie să gândim un mecanism clar de Health Technology Assessment, să dăm posibilitatea ca, din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cetățenii români să beneficieze de aceste servicii în țară.
La nivel european se avansează tot mai mult ideea unui plan european pentru bolile cardiovasculare, cumva similar celui de combatere a cancerului. Este o soluție fezabilă și pentru România?
În urmă cu câteva luni, în cadrul unei conferințe de cardiologie desfășurată la Târgu Mureș, am făcut o propunere profesioniștilor, organizațiilor de pacienți să avem un asemenea plan. La manifestarea organizată de prof. Theodora Benedeck a participat și Societatea Română de Cardiologie. Mă bucură faptul că prof. dr. Dragoș Vinereanu și prof. dr. Alexandru B. Popescu, de la nivelul Societății Române de Cardiologie, împreună cu Societatea de Neurologie, au luat în calcul varianta unui plan de boli cardio și cerebrovasculare. Ministrul sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a anunțat deja, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca, primii pași în domeniul patologiei cerebro-vasculare sub coordonarea prof. dr. Dafin Mureșanu. În cadrul acestui plan, care probabil va fi aprobat prin lege, o să putem defini foarte clar, cu termene, cu responsabilități, cum ne dorim sau cum își doresc profesioniștii să arate rețeaua care să permită tratamentul bolilor cardio și cerebro-vasculare. Cred că prin definirea unor indicatori clari de reducere a mortalității, de reducere a timpilor de intervenție, astfel încât să avem centre de tratament al infarctului, respectiv al accidentului vascular cerebral, să putem, în cadrul acestui plan de boli cardio și cerebrovasculare, să desenăm necesarul de servicii în acest domeniu.
Îmi doresc, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu profesioniștii, ca până la începutul anului viitor să avem un proiect care să poată fi depus în Parlament, similar modelului urmat de planul național de combatere a cancerului. Un plan de boli cardio și cerebrovasculare înseamnă resurse tehnice (angiograf, computer tomograf etc.), înseamnă resurse umane capabile să trateze infarctul sau AVC-ul. Trebuie să vedem cine sunt acești oameni, care sunt resursele, care sunt centrele și cine ar fi responsabil ca, într-un termen bine stabilit, să poată realiza o asemenea rețea.
Din punctul de vedere al resurselor umane, este suficient numărul specialiștilor în acest domeniu?
Sunt anumite specialități în care avem suficienți medici. Cardiologia în sine nu figurează pe lista specializărilor deficitare recunoscute de către Ministerul Sănătății. Ce nu avem, în schimb, sunt cardiologi intervenționiști sau alți specialiști care să aibă aceste competențe.
Cum facem atractive centrele ceva mai mici pentru acești specialiști?
Este adevărat că avem o concentrare a specialiștilor în marile centre universitare, respectiv în orașele reședință de județ. Cred că o implicare mult mai mare, pe de o parte, a autorităților locale care să își dorească să aibă acești specialiști este utilă astfel încât să poată oferi, în afară de condițiile salariale sau de muncă, dotările necesare sau poate chiar un pachet suplimentar care să îl atragă pe specialist spre zona respectivă.
de Valentina Grigore
