Terapiile personalizate în cancerele hematologice au devenit o rutină în toată lumea. Introducerea în România a terapiilor celulare – CAR T – este un pas uriaș în tratamentul neoplaziilor hematologice refractare la orice alt tip de tratament. Ministerul Sănătății a aprobat recent înființarea și componența Comisiei de terapii celulare, al cărei președinte a fost desemnat prof. dr. Alina Daniela Tănase.
Sunteți președintele nou-înființatei Comisii de terapii celulare din Ministerul Sănătății. Care este necesitatea, în România, de administrare a acestor terapii?
Spre deosebire de terapiile oncologice convenționale (chimioterapie, radioterapie), terapiile celulare reprezintă o metodă nouă de tratament, care folosește capacitatea sistemului imun de a recunoaște și distruge celulele tumorale. Implementarea terapiilor inovatoare și eficiente în practica medicală hemato-oncologică este o necesitate a zilelor noastre. Terapiile CAR-T reprezintă o șansă pentru pacienții cu cancere hematologice avansate, refractare, reprezentând un progres major în felul în care medicii și cercetătorii privesc tratamentul cancerului.
Rezultatele studiilor clinice au generat interes în sfera malignităților hematologice, fiind înregistrate, la ora actuală, primele 3 terapii celulare comerciale pentru leucemia acută limfoblastică cu celulă B la copil și adultul tânăr și limfoamele non-Hodgkin (limfomul cu celule mari B, limfomul de manta).
Avem suficiente centre de expertiză sau compartimente unde pot fi administrate astfel de terapii? Cum poate fi dezvoltat un astfel de centru?
Aceste terapii pot fi administrate în centrele de transplant de celule stem hematopoietice din România, unde există deja experiență cu recoltarea și administratea celulelor stem. Este nevoie de o echipă de îngrijire multidisciplinară și de acces rapid într-o secție de terapie intensivă, deoarece aceste terapii pot da efecte adverse majore. Pentru a putea administra aceste terapii celulare este nevoie de o acreditare internațională. Institutul Clinic Fundeni este în curs de a obține o astfel de acreditare.
Cum poate fi îmbunătățit accesul pacienților din România la terapiile celulare?
Cred că unul dintre rolurile Comisiei de terapii celulare este și acela de a primi și evalua toate cazurile propuse din orice centru de hematologie din țară. Comisia va informa comunitatea medicală despre indicațiile și contraindicațiile acestui tip de terapie, facilitând, astfel, accesul tuturor pacienților la terapia celulară, indiferent unde sunt tratați.
În ceea ce privește diagnosticul molecular, atât de necesar în multe patologii hemato-oncologice, există suficiente echipamente și resursă umană pentru a acoperi necesarul la nivel național?
Diagnosticul de laborator, complet și complex, este obligatoriu într-o boală hematologică malignă; diagnosticul molecular încadrează afecțiunea într-o grupă de risc, îndrumând astfel clinicianul în alegerea celei mai bune metode terapeutice. La ora actuală, prin Programul de diagnostic al leucemiilor acute, derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), se pot realiza astfel de analize în toate centrele care derulează programul. Cu siguranță, avem nevoie de mai mulți specialiști și mai multe centre pentru un diagnostic molecular în bolile onco-hematologice.
Cât de important este tratamentul adecvat/personalizat în supraviețuirea fără progresie/ menținerea remisiei?
Terapia CAR-T (chimeric antigen receptor-T) reprezintă o descoperire majoră, fiind totodată terapie celulară, genică și imunologică, prototip de „Medicină personalizată”. Este un medicament „viu”, personalizat, cu rezultate pozitive durabile în cazul unor pacienți care nu mai aveau alte opțiuni terapeutice. Sunt studii care arată că, după obținerea unei remisiuni de boală cu o astfel de terapie, se indică efectuarea unui transplant de celule stem, metodă validată de tratamente curative. Fără a obține remisiunea bolii însă, transplantul nu are șanse bune de reușită pe termen lung.
de Valentina Grigore
