Interviu cu Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Transformarea digitală a României este un subiect la ordinea zilei, iar sănătatea este, potrivit spuselor ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, unul dintre cele mai dificile de reformat domenii, pentru că vorbim de cele mai sensibile date cu putință. Totuși, reforma digitală trebuie realizată, mai ales acum, când avem la dispoziție sume importante din fonduri europene. În afară de ministerele de resort responsabile pentru realizarea proiectelor, o echipă de specialiști din cadrul MCID, numită Task Force, vine în sprijinul autorităților și instituțiilor publice pentru implementarea proiectelor din domeniul sănătății prin suport tehnic pe toată durata de implementare, a explicat ministrul Sebastian Burduja. 

Cine sunt specialiștii din Task Force și care este experiența lor în astfel de proiecte ample de digitalizare?

Task Force-ul din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este o structură de specialiști construită pentru a facilita și monitoriza implementarea proiectelor din PNRR care au ca scop digitalizarea la nivel național, mai precis, cele din Componenta 7 – Transformare Digitală. Persoanele din cadrul Task Force provin, în general, din mediul privat, acoperind o plajă destul de largă de specializări: de la ingineri și arhitecți de sistem la manageri de business și de proiecte europene. Colaborarea lor strânsă îi ajută să abordeze în mod eficient problematica digitalizării naționale și să gestioneze interacțiunea cu instituțiile partenere, prin intermediul cărora se pun în implementare proiectele.

Mulți dintre ei au experiență și în mediul public, ceea ce îi ajută să înțeleagă cu ușurință nevoile de digitalizare din administrația românească și modul de lucru specific. Nu mai puțin important este că au experiență amplă și în proiecte și cooperări internaționale, desfășurate la standarde de performanță ridicată, aducând un aport semnificativ viziunii de ansamblu și pentru corelarea proiectelor.

Ce i-a determinat să participe la concursul organizat de MCID? În afară de promisiunea unui salariu peste medie (pentru România), care au fost atributele care i-au convins?

Specificul misiunii este principalul factor motivator pentru specialiștii din Task Force. Nu este prea des întâlnită oportunitatea de a gestiona implementarea unor proiecte de asemenea anvergură și dintr-o poziție care aduce impact la nivel național. Provocările de gândire strategică, de eficientizare și fluidizare a proceselor, de sincronizare a instituțiilor publice într-o colaborare unitară, de înțelegere și satisfacere a nevoilor practice, tehnologice și de business ale utilizatorilor, de facilitare și materializare a ideilor inovatoare în scopuri cu impact direct în lumea reală – toate acestea aduc o împlinire aparte oamenilor cu apetență antreprenorială și cu pasiuni în domeniul tehnologic.

„Mare parte din domeniile sociale ar putea fi deja digitalizate”

Alina Anton și Zoltan Somodi sunt doi dintre tinerii specialiști care au dorit să facă parte din acest Task Force. Într-un scurt interviu, cei doi au explicat că „mare parte din domeniile sociale ar putea fi deja digitalizate dacă instituțiile și autoritățile publice ar modifica în mod corespunzător procedurile de lucru cu cetățenii, ținând cont că nu întotdeauna procesele din realitatea fizică pot fi transpuse întocmai în mediul digital. În mod particular, în domeniul sănătății...”

Care sunt domeniile care vi se par cel mai „dificil” de digitalizat? Ce soluții aveți pentru domeniul sănătății (care, cel puțin în privința datelor, nu stă prea bine nici la colectare, nici la sistemele tehnice care permit accesarea/folosirea lor)?

Digitalizarea nu este un proces simplu, în sine. Și nu din motive tehnice, cât din rațiuni de ordin uman, organizațional și social. Implementarea tehnică este, de cele mai multe ori, relativ ușor de pus în operă, mai ales că avem deja exemple de bună practică de la state partenere care au trecut prin experiența digitalizării naționale.

Partea dificilă constă în sincronizarea specificurilor de lucru dintre instituții, în dezvoltarea unor formate comune de gândire și de practică, în interoperabilizarea serviciilor, în migrarea abordărilor de la clasic la digital, în adaptarea mentalităților, în adoptarea unor noi stiluri de lucru, moderne și agile, în deschiderea și cooperarea extinsă, incluzivă, în acceptarea unui ritm de lucru care presupune și necesită îmbunătățire permanentă, în asigurarea respectării ferme a condițiilor de încredere și etică, în formarea competențelor umane și a condițiilor care să asigure perpetuarea bunelor practici și evoluția continuă a soluțiilor implementate.

Câtă încredere aveți că în România chiar putem avea o transformare digitală reală?

Transformarea digitală este un proces aflat deja în curs de desfășurare. Dincolo de toate acțiunile derulate în teren, impactul real al digitalizării va putea fi resimțit în momentul în care rata de adopție la nivelul tuturor actorilor implicați – instituții publice, mediu privat, cetățeni – va crește semnificativ. De multe ori, informarea, înștiințarea cu privire la anumite facilități este la fel de importantă ca implementarea tehnică a soluțiilor. Eforturile de promovare închid ciclul transformării digitale, prin faptul că oferă utilizatorilor disponibilitatea efectivă a serviciilor.

Vom avea, cu siguranță, și în România o transformare digitală similară cu aceea din statele partenere, care ne sunt etalon. Și ne vom putea bucura de beneficii pe măsura implementării lor, fără să fim nevoiți să așteptăm un moment zero al disponibilității integrale și de nestrămutat a serviciilor digitale în administrația publică. Lucrăm încontinuu și îndeaproape cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, să gestionăm – într-o abordare bazată pe priorități – cele mai bune și eficiente soluții în acest sens.

Ce așteptări aveți de la statul român?

Noi, specialiștii din Task Force, am devenit parte din statul român, din perspectiva de furnizor de servicii de administrație publică. Astfel, am putea spune că așteptările pe care le avem de la acesta devin în mod implicit așteptări de la sine, traduse în mod direct sub formă de indicatori de performanță la locul de muncă. Pe de altă parte, există o serie de așteptări de la instituțiile partenere, care se referă în mod majoritar la deschiderea spre cooperare și lucru în comun. Transformarea digitală națională are nevoie de implicarea tuturor – atât a mediului public, cât și a mediului privat și a cetățenilor – pentru a deveni un proiect de succes, care să contribuie în mod substanțial la creșterea calității vieții noastre.

500 de milioane de euro pentru digitalizarea în sănătate

 Investițiile IT&C din domeniul sănătății se vor ridica la aproximativ 500 de milioane de euro, din care doar prin PNRR vor fi de 400 de milioane de euro. Aceste investiții vor viza: 

• Redimensionare, standardizare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS).
• Digitalizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul sanitar aflate în subordinea MS.
• Investiții în sistemele informatice și în infrastructura digitală a unităților sanitare publice.
• Telemedicina și sisteme mobile de monitorizare a pacienților.

Prin programul operațional Sănătate se vor finanța:

• Extinderea funcționalităților PIAS (Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate).
• Informatizarea spitalelor.
• Creșterea capacităților de investigare, intervenție, tratament prin utilizarea soluțiilor informatice.

de Valentina Grigore