Interviu cu doamna Mihaela Tomaziu-Todosia, Director Programe pentru Dezvoltare Instituțională – Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași. Autor: dr. Richard Constantinescu
Sunteți de fiecare dată entuziasmată, când vorbiți despre un proiect la care ați lucrat și pe care doriți să-l vedeți materializat.
Proiectul „100 de inimi pentru 100 de copii” s-a născut din necesitatea dezvoltării domeniului chirurgiei cardiovasculare infantile și, în mod special, a tratării malformațiilor cardiace congenitale. Acest proiect POSDRU a beneficiat de finanțarea Fondului Social European și a Bugetului României. S-a implementat în doar zece luni, între 25 februarie și 24 decembrie 2015, și a avut o valoare eligibilă de 4,8 milioane de euro. Intervențiile propriu-zise, investigațiile și tratamentele s-au efectuat la Institutul de Boli Cardiovasculare „I.M.M. Georgescu” din Iași (IBCV), dar beneficiarul proiectului a fost Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. Au fost operați peste 100 de copii în 2015, și peste 300 până de curând, în special pacienți din categorii defavorizate. În luna octombrie 2017, am primit vizita doamnei comisar european Marianne Thyssen, domnia sa apreciind în mod deosebit rezultatele înregistrate în urma demersului de formare a specialiştilor în domeniul cardiologiei pediatrice. A fost premiat la Gala Fondurilor Structurale 2017.
Ce are „special” acest proiect?
Capacitatea de tratament a IBCV-ului este total insuficientă chiar și pentru adulți, fără să mai vorbim despre copii. A devenit foarte clar că trebuie extins spitalul sau chiar construit unul nou. Acest institut deservește mai mult de un sfert din populația României – aproximativ 5,5 milioane de persoane – și este unicul centru european arondat unui număr atât de mare de locuitori. Eforturile celor care activează la IBCV sunt enorme, dacă luăm în calcul numai partea logistică și organizatorică. După ce s-a încheiat proiectul, am început să mă gândesc foarte mult și să văd ce pot face eu pentru acest deziderat – de a avea un spital încăpător pentru IBCV. Am analizat cum se împart resursele financiare și care sunt cauzele pentru care nu avem ceea ce ne-am dori cu toții. În urma acestor analize, m-am hotărât chiar să fac o teză de doctorat în sfera politicilor de sănătate în domeniul cardiovascular.
Vă rog să ne vorbiți mai mult despre acest institut din inima capitalei Moldovei.
IBCV încearcă asigurarea unui acces echitabil la servicii de sănătate performante, specifice tipurilor de activități desfășurate în contextul domeniului chirurgiei cardiovasculare, care se adresează unei populații cu nivel de trai mediu și scăzut, cu venituri minime, unui număr în creștere de cazuri sociale, în pofida fondurilor insuficiente alocate de Ministerul Sănătății. Subliniem inechitatea legată de numărul de paturi disponibile pentru chirurgia cardiovasculară aferente Regiunii Nord-Est, respectiv cu 32,9% sub media națională, în condițiile în care 56,98% din pacienții internați în serviciul nostru provin din mediul rural. Pentru asigurarea unui acces corespunzător și egal la serviciile de sănătate, alocarea resurselor ar fi trebuit să răspundă uniform nevoilor de sănătate ale populației din toate zonele țării. În România se nasc anual aproximativ 1.600 de copii cu malformaţii congenitale cardiace, 850-950 necesitând intervenţii chirurgicale de urgenţă, dar din care numai 250-300 de copii sunt operați. IBCV Iași este unicul centru din Regiunea Est a României care oferă servicii de chirurgie cardiovasculară pentru adulți, tratament chirurgical și intervențional al malformațiilor cardiace congenitale la copii și adulți, tratament endovascular al maladiilor aortei și stenozei aortice, electrofiziologie și implantare de dispozitive cardiace, tratament intervențional al fibrilației atriale, de unde derivă necesitatea extinderii și modernizării actualei clădiri. Institutul asigură asistenţa sanitară de nivel terţiar, oferind servicii medicale clinice în regim de spitalizare continuă și de zi dedicate specialităților cardiologie, cardiologie intervențională, electrofiziologie, chirurgie cardiovasculară, pentru aproximativ 32.000 de pacienți/an (23.672 în 2017 până în luna septembrie; 32.132 în 2016: 22.244 spitalizare de zi, 5.645 spitalizare continuă, 4.243 consultație în ambulator; 36.318 în 2015; 29.055 în 2014; 30.122 în 2013). Nivelul actual al acordării serviciilor medicale în domeniul prevenirii şi combaterii bolilor cardiovasculare de către unităţile sanitare de specialitate din România este mult sub necesarul real. În ţară, se efectuează anual aproximativ 4.000 de operaţii pe cord deschis în centrele din rețeaua spitalelor de stat. Necesarul real de intervenţii estimat la nivelul întregii ţări este mult mai mare, dacă ne raportăm la datele publicate de ţările membre UE. Statisticile din aceste ţări înregistrează un număr mediu de 750-1.000 de operaţii cardiovasculare efectuate la un milion de locuitori. Numărul redus de intervenții din România nu se datorează unei stări mai bune de sănătate a populației, ci accesului dificil al românilor la aceste servicii. Centrele de specialitate insuficiente înregistrează depăşiri ale capacității logistice limitate de preluare a fluxului de pacienți existent partial, determinată de infrastructura de care beneficiază în acest moment.
Din păcate, la 11 aprilie 2018 a avut loc un incendiu provenit, din câte se știe, de la o instalație de sterilizare, instalația electrică fiind foarte veche.
A fost ca o tragedie… Acest nefericit eveniment a afectat sălile de operații, chiar și Institutul „C.I. Parhon”, aflat în vecinătate. La această oră, când vorbim, nu se mai pot efectua operații. În aceste condiții, ne putem imagina dimensiunea dezastrului. Iar dacă ne uităm pe cifre, de la an la an numărul pacienților asupra cărora s-a intervenit a fost mai mare și, dacă în 2016 a fost de 5.590, deducem că în 2018 ar fi trecut de 6.000. Pacienții care, la ora actuală, nu mai sunt tratați la IBCV sunt direcționați la Târgu Mureș sau București. Costurile sunt mult mai mari, transportul pacienților este dificil pe distanțe mai lungi, chiar și cu elicopterul sau cu avionul, pentru cazurile grave. Ce e dureros?! Se pierd vieți! Cazurile foarte grave, cum ar fi disecțiile de aortă, nu mai ajung sau nu mai suportă transportul pe distanțe așa de mari. Ce vor face copiii din categoriile defavorizate, care erau operați la institut? Sectorul privat nu reprezintă o soluție decât pentru familiile cu anumite posibilități materiale, iar capacitatea de tratament a centrului de la Târgu Mureș sau chiar București nu poate asigura tratamentul pentru toți. În fond, exista și înainte posibilitatea de tratament în străinătate, prin formularul E112, dar, din nou, nu erau asigurate cazarea părinților, transportul, deci soluția era doar pentru cei cu anumite posibilități… Ce se întâmplă cu un copil dintr-un centru de plasament, dintr-un orfelinat? Dar de acum încolo?
Este o prioritate națională refacerea rapidă a institutului. Ca să nu mai spun de construirea unui spital nou.
Până la ora actuală, nu s-au găsit bani nici pentru refacere. Dacă starea prezentă se prelungește, putem ajunge să pierdem institutul cu totul. Reconstruirea institutului la Iași va asigura un acces echitabil al pacientului la serviciile medicale, ceea ce va conduce la un act medical mult mai eficient și la scăderea numărului de pacienţi cronici înregistrat (scăderea morbidităţii), scăderea numărului de decese și existenţa unui confort crescut pentru pacienţi şi personalul medical. Investiția în extinderea și refacerea Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi va fi amortizată în primul rând prin reducerea numărului de copii și adulți care recurg anual la formularele E112 pentru a beneficia de îngrijirile medicale necesare. Contravaloarea medie a unei intervenții pentru malformații cardiace congenitale decontată statelor UE este de 33.000 euro/ operație versus aproximativ 3.000 euro la IBCV Iași
