Responsabilitatea fiecăruia dintre noi față de propria sănătate și îmbunătățirea prevenției, ca măsură prioritară a autorităților, se numără printre măsurile urgente care trebuie stimulate și implementate în România. În opinia președintelui României, Klaus Iohannis, prevenția stă la baza rezolvării multor probleme din sistemul de sănătate românesc și, din acest motiv, ea trebuie să fie o prioritate pentru noi toți și, în special, pentru autorități.
Șeful statului este mulțumit de faptul că tot mai mulți români conștientizează importanța prevenției, a stilului de viață sănătos și a informării corecte, fapt care îi responsabilizează față de propria sănătate. Iar efortul autorităților trebuie să vină în completarea comportamentelor populației: „Avem un consens declarativ – sănătatea și educația sunt cruciale. Dar ceva lipsește, evident, până la a avea în realitate rezultate palpabile și constante în timp. Această dezbatere vine, așadar, într-un demers mai amplu pe care îl facem pentru ca în aceste două domenii să trecem de la bune intenții la strategii pe termen lung, de la acțiuni separate la politici coerente și măsuri sistematice, de la efecte de moment la un impact major pentru generațiile viitoare. Este deja larg cunoscut faptul că cele mai răspândite boli ale societății moderne pot fi evitate prin prevenție”.
Educația pentru sănătate trebuie să fie mai mult decât o materie suplimentară
În opinia președintelui României, nu există educație fără sănătate și invers, cele două fiind puternic interconectate. Prin urmare, o atenție aparte ar trebui acordată educației și informării copiilor, pentru ca aceștia să deprindă de mici comportamente sănătoase. „De siguranța și de sănătatea copilului de astăzi depind sănătatea şi bunăstarea adultului, precum și dezvoltarea societății de mâine. Educația pentru sănătate, realizată în cadrul formal al sistemului de învățământ, este o mare oportunitate. Este o primă cale prin care copiii pot afla informații corecte despre diferite aspecte ale sănătății și începutul formării unor atitudini și deprinderi care vor avea efecte pentru sănătatea lor de-a lungul întregii vieți”, explică președintele Klaus Iohannis.
Școala are o mare responsabilitate, când vine vorba de educarea și informarea tinerei generații despre beneficiile și importanța prevenției, mai ales pentru că o conduită preventivă se formează în timp, iar impactul este mai mare atunci când aceasta debutează la o vârstă fragedă. Prin urmare, învățământul românesc are nevoie de o abordare integrată a conceptului de educație pentru sănătate, care trebuie să fie mai mult decât o materie suplimentară la clasă. Ea „presupune existența în fiecare unitate de învățământ a unei ambianțe școlare ce inspiră curățenie, siguranță și igienă, implică asigurarea asistenței medico-sanitare de urgență în timpul programului, alocarea timpului și dotărilor necesare pentru educație fizică și sport, existența personalului și activităților de consiliere psihopedagogică”, a adăugat șeful statului.
Populația și, în special, copiii sunt bombardați în fiecare clipă cu fel de fel de informații, reclame și mesaje legate de stilul de viață sănătos, care nu sunt întotdeauna validate de specialiștii în domeniu. Astfel, tentațiile și amenințările la adresa sănătății sunt multiple, iar ele pot fi combătute doar printr-o informare corectă. „Singurul filtru pe care copiii îl au este educația, principala lor protecție în fața riscurilor și incertitudinilor prezentului”, a declarat președintele României.
Personal, susțin prevenția ca prioritate zero a politicilor de sănătate și cred că educația în acest sens, încă de la cele mai fragede vârste, este calea către o societate mai prosper.
Klaus Iohannis, președintele României, cu ocazia dezbaterii „Educației pentru Sănătate”, organizată la sfârșitul lunii noiembrie de Administrația Prezidențială și moderată de Maria Vasilescu, publisherul revistei Politici de Sănătate, împreună cu Victor Olsavszky, șeful Biroului OMS pentru România.
Singurul filtru pe care copiii îl au este educația, principala lor protecție în fața riscurilor și incertitudinilor prezentului.
Mirabela Viașu
