Sănătatea este un domeniu prioritar pentru prezentul și viitorul oricărei națiuni, însă, în această perioadă, a fost pusă la grea încercare. Pandemia de COVID-19 a arătat cât de nepregătite sunt sistemele de sănătate, la nivel global, să facă față unei asemenea crize sanitare majore. Și în România, sistemul sanitar a fost prins pe picior greșit, dovadă că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a aduce Sănătatea la un nivel similar celor din țările dezvoltate. Care sunt prioritățile Guvernului României pentru sănătatea românilor, care sunt punctele slabe identificate, dar și ce soluții se găsesc pentru remedierea acestora – ne-a răspuns vicepremierul Raluca Turcan.
Este Sănătatea o prioritate pentru PNL?
Sănătatea trebuie să fie o prioritate pentru orice guvern, nu doar pentru cel al PNL. Din păcate, sănătatea a fost, o prea lungă perioadă, o cenușăreasă pentru guvernele României și acest lucru se vede cel mai bine din alocările pentru Sănătate.
România a avut în ultimii ani cel mai mic buget din UE alocat Sănătății. Un singur spital nou a fost inaugurat în ultimii 30 de ani – cel de la Mioveni. Mai mult, în momentul în care am preluat guvernarea, am găsit stocuri sanitare zero. Sunt fapte care arată, din păcate, dezinteresul major al guvernărilor anterioare pentru domeniul sănătății.
Revenind la întrebarea pe care mi-ați adresat-o: DA, Sănătatea este o prioritate a guvernului actual, iar cifrele o demonstrează cât se poate de clar. Anul acesta, într-un context de criză sanitară mondială, am infuzat 5,4 miliarde de lei în sistemul de sănătate, pentru a acoperi necesitățile urgente de combatere a pandemiei, și am luat măsuri pentru a asigura tratamentul persoanelor cu COVID-19, pe lângă tratamentul pacienților cu alte afecțiuni.
A fost o sarcină foarte dificilă, ținând cont de situația actuală a sistemului sanitar: criză de personal medical, lipsa dotărilor în multe spitale, lipsa investițiilor în modernizarea unităților sanitare.
Pentru a rezolva toate aceste probleme, este nevoie de un proiect pe termen mediu și pe termen lung, care să se bazeze pe surse reale de finanțare. Am lansat, la începutul lunii iunie, „Planul Național de Investiții și Relansare Economică”, ce răspunde acestei necesități.
În acest program există un capitol important dedicat Sănătății, care prevede investiții de peste 5 miliarde de euro, axat pe două mari componente: construirea spitalelor regionale de la Iași, Cluj-Napoca și Craiova, în valoare de 1,64 miliarde de euro, până în 2027, și un program ambițios – cel mai ambițios de până acum – pentru construirea, modernizarea sau reabilitarea spitalelor județene și orășenești și a centrelor medicale din mediul rural, în valoare de 17,5 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro).
Planul prevede construirea, modernizarea sau reabilitarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, a 25 de spitale județene și a 110 spitale orășenești.
O altă prioritate majoră, care poate fi realizată printr-un parteneriat între guvern, autoritățile locale și județene și societățile medicale, este creșterea prevenției în Sănătate, prin creșterea finanțării medicinii de familie și a medicinii școlare, stimularea unui stil de viață sănătos, stimularea screening-ului anual și a realizării de analize medicale anuale.
Programul Operațional de Sănătate
Ce fonduri europene sunt alocate pentru Sănătate?
În exercițiul financiar următor, România va avea, pentru prima dată, un Program Operațional de Sănătate cu o alocare de peste 4,5 miliarde de euro, din care vom finanța mai multe proiecte: construirea spitalelor regionale și infrastructură nouă; centre regionale de screening; unități sanitare cu activități medicale de tip ambulatoriu; cabinete ale medicilor de familie; centre în care se furnizează servicii de asistență medicală școlară, inclusiv servicii de asistență stomatologică; măsuri de întărire a capacității furnizării serviciilor medicale și chirurgicale de tip ambulatoriu.
Am reușit deblocarea proiectelor pentru trei spitale regionale: Iași, Cluj și Craiova. După cum știți, Comisia Europeană a acceptat finanțarea acestor obiective, iar construcția efectivă va începe, în funcție de derularea tuturor etapelor obligatorii, în următorii doi ani. Avem, de asemenea, un program complementar de 3,6 miliarde de euro pentru celelalte spitale din mediul urban sau chiar rural, bani ce vor putea fi accesați prin Pachetul financiar al Mecanismului de redresare și reziliență al Uniunii Europene, din care României îi revine suma de 30,4 miliarde de euro.
Pentru a utiliza acești bani, am adoptat un program național în 31 august – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Acest plan cuprinde un capitol amplu dedicat Sănătății. Astfel, în acest domeniu, fondurile din Mecanismul de redresare și reziliență vor fi alocate către proiecte de infrastructură pentru extinderea, reabilitarea sau modernizarea clădirilor destinate unităţilor sanitare, dotarea cu aparatură şi echipamente medicale, reorganizarea circuitelor pentru a răspunde condiţiilor igienico-sanitare în vigoare, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii şi alte situaţii de urgenţă, precum şi alte măsuri necesare creşterii rezilienţei în sfera oncologică, a bolilor cardiovasculare şi ATI.
Acolo unde este cazul, fondurile vor fi alocate și pentru înfiinţarea de unităţi sanitare noi, pentru extinderi de clădiri, precum şi pentru dotarea cu echipamente medicale. Tot din fonduri europene, va fi instruit sau va urma stagii de perfecționare personalul medical.
În toată această perioadă, a existat o solidaritate a firmelor farmaceutice cu sectorul sanitar. Este parteneriatul public-privat o soluție în domeniul Sănătății?
Ne-am bucurat să vedem această solidaritate cu sistemul sanitar public în ultimele luni, atât din partea companiilor, cât și din partea ONG-urilor și societății civile. Este un semn de normalitate și de respect pentru personalul sanitar, atât de expus în această perioadă.
În ceea ce privește parteneriatele public-private, ele pot fi o soluție reală de stimulare atât a investițiilor, cât și de atragere de fonduri suplimentare în domeniul Sănătății și în beneficiul oamenilor.
Sănătatea persoanelor cu boli cronice
Programele de prevenire și tratament pentru pacienții cronici au fost puternic perturbate în această perioadă. Ce măsuri trebuie luate în perioada următoare pentru a asigura tratamentul persoanelor cu afecțiuni cronice?
După declanșarea pandemiei de COVID-19, Guvernul României și Ministerul Sănătății au luat măsuri de urgență pentru a face față atât tratamentului persoanelor infectate cu noul coronavirus, cât și tratamentului pacienților cronici sau tuturor persoanelor care aveau nevoie de îngrijire medicală.
A fost o perioadă dificilă, nemaiîntâlnită în sectorul sanitar românesc, în care a fost nevoie de asigurarea unor circuite separate pentru pacienți, de găsirea unor soluții pentru tratamentul la domiciliu, acolo unde era posibil, și de protejarea personalului medical.
A fost nevoie de crearea unor spitale dedicate pacienților cu COVID-19. Treptat, pe măsură ce am reușit să asigurăm echipamente de protecție și pe măsură ce personalul medical s-a adaptat la noua realitate, o parte dintre măsuri au fost eliminate – unele spitale dedicate COVID-19 au revenit la menirea lor anterioară, fiind disponibile pentru pacienții cronici, de exemplu.
Aceste măsuri vor continua odată cu creșterea gradului de pregătire a sistemului sanitar în ansamblu. Este clar că pandemia ne-a arătat lipsurile sistemului sanitar public, dar și părțile lui pozitive. Mai ales solidaritatea și dedicarea personalului medical.
Ne propunem să creștem treptat, în continuare, în funcție de evoluția epidemiei de COVID-19, disponibilitatea sistemului sanitar pentru pacienți, dar și să asigurăm un acces mai bun la tratamente, prin introducerea unor noi medicamente compensate sau prin creșterea accesului la vaccinare.
de Valentina Grigore
