Politici de Sanatate

„Suntem educaţi să facem și o dermatologie pentru omul sărac…”

12 septembrie
12:28 2014
„Suntem educaţi să facem și o dermatologie pentru omul sărac…”

Interviu cu prof. dr. George-Sorin Țiplica, șeful Secţiei Clinice Dermatologie 2 – Spitalul Clinic Colentina

Ați fost afectați de măsurile menite să eficientizeze sistemul medical?

Activitatea pe care o desfăşurăm în secţiile de dermatologie are o recunoaștere financiară extrem de limitată. De exemplu, în cazul unui pacient suferind de psoriazis, boală destul de frecventă, este recomandată internarea în cazul afectării a mai mult de 10% din suprafaţa corporală. Nu comentez faptul că sunt diferenţe foarte mari financiare pentru îngrijirea unui pacient cu afectare corporală de 80% faţă de un altul cu afectare de 15%, dar vreau să mă opresc asupra valorii indicelui case-mix (ICM) care a fost scăzut de la 1 ianuarie 2014 de la 0,9 la 0,09. Cu alte cuvinte, pentru acelaşi tip de pacient, CNAS rambursează spitalului doar a zecea parte din cât rambursa în urmă cu un an. În această situație, nu mai devine eficientă internarea pacienților cu psoriazis. Toate afecţiunile dermatologice suferă de această „desconsiderare”. Mai mult, excizia unei tumori cutanate într-o unitate de dermatologie are ICM < 1 pe când aceeaşi intervenţie realizată de medicul de chirurgie plastică este cotata cu un ICM mult mai mare. În condiţiile în care criteriile de eficienţă pentru o secţie din spital impun realizarea unui ICM mediu de 1,5, este foarte clar că toate unităţile spitaliceşti de dermatologie din ţară sunt foarte, foarte afectate de aceste măsuri de eficientizare.

Și s-a ajuns la concluzia că dermatologia ar fi bine să funcționeze doar în ambulator?

Aceasta este imaginea de ansamblu la nivel naţional, având în vedere măsurile concordante ale Ministerului Sănătăţii şi CNAS. Pacienții pot fi tratați ambulator, dar există și boli dermatologice grave care pun viaţa în pericol. Către Spitalul Colentina sunt direcţionaţi numeroși pacienți din țară, care au tranzitat inclusiv alte unităţi dermatologice şi care ne percep ca pe ultima șansă. Deşi Spitalul Colentina nu are statut de urgenţă, anul trecut peste 10% dintre pacienţi au reprezentat urgenţe, aduşi cu ambulanţa şi fiind direcţionaţi inclusiv de la spitale de urgenţă. Factorii de decizie trebuie să aibă în vedere susţinerea unor ambulatorii dotate corespunzător pentru asigurarea consultului, diagnosticului şi procedurilor terapeutice dermatologice, și să asigure funcţionarea de unităţi naţionale de elită capabile să preia pacienţii cu suferinţe dermatologice severe. Astfel de unităţi există şi funcţionează. Trebuie sprijinite, nu transformate în ambulatorii.

Cum ați întâmpinat propunerile celor „de sus”?

În mai multe memorii, am prezentat activitatea educațională pe care o desfăşurăm. Sunt studenți, medici rezidenți, doctoranzi, studenți la programe postdoctorale, asistenți medicali care pentru a se forma au nevoie de practică într-o unitate în care, pe lângă mare adresabilitate, să aibă şi posibilitatea îngrijirii pacientului pe pat de spital. Dacă se neglijează învățământul, vom rezolva pacienții dermatologici, dar nu vom mai putea transmite cunoștințele practice generațiilor următoare. Dermatologia este obligatorie și nu poate să fie învățată numai din fotografii sau de pe Internet. În plus, există aspectul cercetării. Secţia pe care o conduc a dezvoltat două laboratoare de cercetare care au beneficiat de fonduri europene pentru dotare. Dacă se reduce posibilitatea îngrijirii pacienţilor şi a monitorizării evoluţiei lor, scad considerabil şi posibilităţile de a dezvolta proiecte de cercetare în domeniu.

Care este situația în alte state?

Colaborez cu diverse clinici din străinătate și am avut invitate, la Spitalul Colentina, multe personalităţi ale dermatologiei internaţionale: prof. Daniel Siegel – președinte al Academiei Americane de Dermatologie, prof. Frank Powel – președinte al Academiei Europene de Dermatologie şi Venerologie, prof. Thomas Ruzika – şeful Clinicii de Dermatologie din München, cea mai mare clinică de dermatologie din Europa și prof. Andreas Katsambas – şeful Spitalului Dermatologic „Andreas Sygros” din Atena, cea mai mare unitate de profil din Atena. Ne-au încurajat în activitatea noastră de a sluji dermatologia, având mereu în minte cele două scopuri: a trata și a educa. Ai nevoie de anumite aptitudini, pe care le poți dobândi prin lucrul de zi cu zi. Aparent este simplu, întrucât pielea pacienţilor se înroșește, se descuamează, se ulcerează şi… cam atât. Dar sunt descrise peste 3.000 de afecţiuni…

Ne-am dotat unitatea prin participarea în proiecte de cercetare şi dezvoltare, unele cu atragerea de fonduri europene nerambursabile. Conduc singura clinică universitară din țară în care medicul rezident dermatolog parcurge toată programa. Nu prezentăm doar la curs anumite proceduri, ci implicăm și rezidenții, care efectuează: terapie cu diferite aparate laser, terapie fotodinamică. E necesară recunoașterea, recompensarea și sprijinirea aceste eforturi ale unităţii pe care o coordonez. Nu este profitabil ca o clinică dermatologică de elită, cu personal antrenat, să fie amputată pentru a se încadra într-o „normă” vremelnică. Toți dermatologii din ţară muncesc şi îngrijesc pacienţi, dar trebuie să se înţeleagă faptul că unele unităţi au responsabilități diferite. M-a îngrijorat remarca unui consilier din Ministerul Sănătății care afirma că din punct de vedere al performanţelor avute în vedere de minister, Secţia Dermatologie II Colentina se vede la fel ca unitatea dermatologică de la Mioveni. La auzul acestei afirmații, mi-am spus că trebuie să comunic mai bine activitatea clinicii. E foarte uşor să se desfiinţeze sau să se reducă activitatea unui serviciu. Ce se întâmplă însă dacă, după o vreme, se doreşte reînfiinţarea acestuia? Medicii poate vor reveni, dar asistenţii medicali, cei care şi-au format o solidă bază prin practica la locul de muncă nu vor mai putea fi recuperaţi. Una dintre lecţiile pe care le-am învăţat a fost că în dermatologie, mai mult decât în alte ramuri, nu poţi avea performanţă dacă nu ai un coleg asistent medical foarte bine pregătit în specialitate. În situația în care pacienții vor găsi la Spitalul Colentina un spațiu din ce în ce mai restrâns şi posibilităţi de îngrijire tot mai reduse, se vor reorienta. Vor căuta alinarea suferinței în alte zone unde, din păcate, vor fi tratați pentru complicaţiile apărute în urma îngrijirii incomplete a tegumentelor.

De ce a fost desființat serviciul de gardă al clinicii?

Am suferit când, după 75 de ani de permanență în acordarea îngrijirilor dermatologice non-stop, serviciul de gardă, ultimul de acest tip din Bucureşti, a fost desființat de la 1 iulie 2014. Criteriile administrative, care au determinat luarea deciziei, sunt perfect justificate financiar. Corect justificate au fost şi cele de acum câţiva ani, prin care s-a desfiinţat secţia pediatrică, ultima cu acest specific din ţară. Și eu, şi colegii mei ne putem retrage perfect într-o viață de îngrijiri în privat, dar suntem educaţi să facem și o dermatologie pentru omul sărac. Îngrijim pacienți cu ulcer de gambă, cu scabie, cu suferințe ce arată un status socio-economic scăzut. Acestea aparțin specialității noastre și nu ne dezicem de ele. Putem aplica și terapii complexe, necuprinse în contractul cu CNAS. Am solicitat să ne fie permisă aplicarea lor, contra cost, la pacienţii ce doresc să urmeze astfel de proceduri. Consider justificată această solicitare, întrucât avem dotarea, cunoştinţele şi trebuie să transmitem aceste tehnici rezidenților. Sunt proceduri aflate în programă şi medicul rezident trebuie să şi le însuşească, fără să fie nevoit să plătească din buzunar cursuri de pregătire după rezidenţiat.

Observ o zbatere pentru pacient și pentru educație.

Ca dermatolog și profesor, am menirea de a trata pacienţii şi de a-i învăța pe cei tineri. Dacă nu mi se acordă posibilităţile de lucru, trebuie să mă lupt ca să le am. Rezidenții care se pregătesc la Colentina nu vor face decât să ridice mai mult ștacheta calității serviciului, pentru că mulți dintre ei vor ajunge să profeseze în privat, deja instruiți, și nu va mai fi nevoie să piardă timp și bani pentru a se instrui. La finalul rezidențiatului, prin diploma primită proaspeţii specialişti au voie să profeseze dermatologia. Dar și dermatologia corecțională sau chirurgicală. Pe acestea ar fi bine să le dobândească din timpul rezidențiatului. Vreau să pot să-i învăț ceea ce e necesar, aşa cum se întâmplă în celelalte țări europene. Medicii specializaţi în România pot ajunge să profeseze în clinici din Europa. Când sunt întrebați dacă au lucrat practic ori dacă au făcut proceduri de dermatologie corecțională, deseori trebuie să admită că s-au străduit singuri să dobândească acele tehnici.

Aveţi un fel diferit de a fi, comparativ cu mulţi profesori din ţară, care-i împiedică pe rezidenţi să dobândească acele proceduri care sunt menţionate în programul de formare ca viitori medici specialişti.

Am trăit, în timpul rezidenţiatului, situaţia în care aparatul laser se folosea rar şi numai de către profesor. Când am preluat şefia secţiei, a fost o redistribuţie de echipamente şi am găsit o cutie de lemn în care se afla un aparat laser dermatologic nefolosit. Am pus echipamentul la lucru. Aici e un fapt notoriu că rezidenţii sunt implicaţi în intervenţii chirurgicale din primele săptămâni de rezidenţiat. În prezent depun eforturi pentru dezvoltarea învăţământului în zona de flebologie dermatologică. Este un spaţiu foarte vast şi recent am colaborat împreună cu colegi din Olanda, Germania şi Italia pentru recunoaşterea acestei competenţe de către Uniunea Europeană a Medicilor de Specialitate (UEMS). În flebologie, dermatologii au un rol important, care încă nu este valorificat în România.

 Dr. Richard Constantinescu

 Dermatologia este obligatorie și nu poate să fie învățată numai din fotografii sau de pe Internet. În plus, există aspectul cercetării. Secţia pe care o conduc a dezvoltat două laboratoare de cercetare care au beneficiat de fonduri europene pentru dotare.

 Una dintre lecţiile pe care le-am învăţat a fost că în dermatologie, mai mult decât în alte ramuri, nu poţi avea performanţă dacă nu ai un coleg asistent medical foarte bine pregătit în specialitate.

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: