Parteneriatul pentru Politici de Sănătate (HPP) – un grup de experți internaționali în cercetarea unor probleme complexe de sănătate și în transpunerea lor în argumente convingătoare pentru a susține schimbarea politicilor – a publicat un document de reflecție care își propune să pună în lumină răspunsurile naționale la problemele ridicate de bolile cardiovasculare (BCV).
Prevenirea BCV ar putea oferi o oportunitate de a realiza progrese tangibile în timp ce sistemele de sănătate încearcă să se reconstruiască și să se consolideze după pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, multe planuri naționale privind bolile cardiovasculare sunt limitate, iar cele care există sunt adesea depășite. Raportul HPP – Finding inspiration within prominent national cardiovascular disease plans – a identificat nouă exemple importante de planuri naționale de prevenire a BCV din întreaga lume, precum și unsprezece inițiative în domeniul BCV conduse la nivel central și susținute de guverne. Pe baza analizei acestor planuri și a interviurilor cu experți în domeniul sănătății cardiovasculare, HPP propune trei recomandări esențiale pe care guvernele trebuie să le aibă în vedere:
- Angajamente clare pentru implementare și investiții:
- Menținerea investițiilor în bolile cardiovasculare în raport cu povara bolii, cu oportunitatea de îmbunătățire a rezultatelor în materie de sănătate și cu beneficiile sociale și economice.
- Înființarea unor agenții naționale de perfecționare și a unor centre de excelență.
- Investiții în forța de muncă din domeniul sănătății și extinderea acesteia, inclusiv la nivelul comunității.
- Asigurarea alinierii la strategii sau planuri naționale mai ample, cum ar fi un plan pentru bolile netransmisibile, o strategie națională de sănătate sau un plan post-pandemic pentru sustenabilitatea sistemului de Sănătate.
- Viziune politică bazată pe o evaluare clară a mediului și contextului actual.
- Evaluarea poverii actuale a BCV și a implicațiilor viitoarelor, cum ar fi costurile directe și indirecte, îmbătrânirea populației și schimbarea tiparelor de boli cronice.
- Evaluarea potențialului randament societal al investițiilor, inclusiv a impactului îmbunătățirii bolilor cardiovasculare asupra speranței de viață și a participării la forța de muncă, precum și înțelegerea modului în care BCV se corelează cu inegalitățile societale.
- Investigarea barierelor în calea obținerii unei îngrijiri optime, bazate pe ghiduri, a bolilor cardiovasculare în sistemul de sănătate actual și formularea de recomandări pentru a le aborda.
- Analiza rolului bolilor cardiovasculare în pandemia de COVID-19 și domeniile în care îmbunătățirile în îngrijirea bolilor cardiovasculare ar putea sprijini sustenabilitatea și reziliența sistemului de sănătate.
- Exploatarea puterii cercetării și inovării în domeniul datelor pentru a transforma sistemul de Sănătate.
- Investiții în colectarea de date la nivel național și în sisteme de date integrate, inclusiv în dosare electronice de sănătate.
- Parteneriate cu mediul academic, cu industria și cu alte părți interesate pentru a completa lacunele din cercetarea în domeniul BCV.
- Extinderea soluțiilor digitale, a monitorizării de la distanță și a serviciilor de telesănătate.
- Dezvoltarea programelor de perfecționare și a grupurilor intersectoriale de lucru consultative.
Autorii își propun ca acest document de reflecție „să fie o contribuție oportună și utilă pentru susținătorii la nivel național și, eventual, să pună bazele unei inițiative internaționale. Prin prezentarea unor planuri și strategii din lumea reală, sperăm să inspirăm dezbateri și să ridicăm ambițiile factorilor de decizie. Încurajăm colegii din întreaga comunitate de boli cardiovasculare și de boli netransmisibile să ne ajute să avansăm această dezbatere”.
Bogdan Guță
