Ministerul Sănătății a anunțat elaborarea unei Strategii Naționale de Prevenție în Sănătate, document ce va acoperi mai multe domenii medicale, între care patologiile cardio- și cerebrovasculare, oncologia, bolile rare, nutriția, diabetul, pediatria, neonatologia și sănătatea mintală.

Potrivit ministrului Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, strategia va reprezenta primul cadru național coerent destinat intervențiilor preventive. Procesul de elaborare este realizat de Ministerul Sănătății în colaborare cu Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății și societățile profesionale din România. Coordonarea științifică a documentului va fi asigurată de prof. dr. Cora Pop, director medical Spitalul Universitar de Urgență București. Pentru fiecare domeniu medical inclus în strategie va exista un coordonator cu experiență directă în sistemul spitalicesc.

Strategia urmărește crearea unui traseu clar pentru pacienți, stabilirea unor proceduri unitare de screening și creșterea predictibilității administrative și financiare a programelor preventive. Ministerul Sănătății intenționează, de asemenea, să dezvolte campanii de informare pentru a crește gradul de conștientizare privind importanța screeningului, serviciile fiind accesibile atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate.

Documentul va fi dublat de un Masterplan Național, care va stabili traseul complet pentru fiecare componentă de screening: unde se află centrele, cine lucrează în ele, cum sunt integrate serviciile și care sunt beneficiile directe pentru pacient.

”Screeningul este o procedură medicală programabilă și nu reprezintă o urgență. Programările la intervale de una până la trei luni sunt considerate normale pentru acest tip de servicii. Medicii de familie vor avea un rol central în informarea populației despre necesitatea și posibilitatea realizării investigațiilor preventive. Investigațiile de screening pot include analize de laborator, ecografii, mamografii sau alte proceduri menite să permită depistarea precoce a bolilor. În cazul identificării unor afecțiuni, pacienții vor fi îndrumați către servicii de diagnostic sau tratament, în regim de ambulatoriu, spitalizare de zi sau spitalizare continuă, în funcție de particularitățile fiecărei patologii. Rolul acestei strategii este definirea unui traseu clar al pacientului, astfel încât oamenii să știe unde se pot programa și unde pot realiza anumite intervenții”, a precizat ministrul Sănătății.