Interviu cu dr. Alexandru Velicu, manager, Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”.
Cercetarea și pregătirea resursei umane sunt două aspecte esențiale în activitatea Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”. Printre proiectele de cercetare dezvoltate în ultimii ani, unul este „de suflet” pentru dr. Alexandru Velicu, manager, Institutul Național de Endocrinologie „C.I.Parhon”: cel referitor la identificarea secvenței genomului uman prin NGS (Next Generation Sequencing).
Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” este un reper național în endocrinologia românească, statut datorat, printre altele, și proiectelor derulate de-a lungul anilor. Ce loc ocupă cercetarea în cadrul acestor proiecte?
Proiectele de cercetare sunt esențiale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate românesc. Sunt convins de faptul că nu poate exista cercetare fără investiții, motiv pentru care am investit în ultimii 3 ani, din venituri proprii, în mai multe proiecte de cercetare. Un proiect „de suflet” este cel referitor la identificarea secvenței genomului uman prin NGS (Next Generation Sequencing), pentru a înțelege afecțiunile și pentru a afla predispoziția genetică a pacienților de a dezvolta sau nu o patologie endocrină, nelimitându-se la aceasta. În cadrul unui acord de parteneriat cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, astăzi, așa cum a fost prezentat la ultimul congres al Societății Române de Endocrinologie din acest an, putem identifica un număr de peste 4.000 de gene, chiar aici, la noi în țară, în laboratorul de cercetare al Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, fără să fim nevoiți să trimitem analizele în țări din Uniunea Europeană. Un alt proiect la care țin este acordul de parteneriat încheiat în urmă cu un an și jumătate cu Queen Mary University of London, prin care dezvoltăm activități comune și programe care își propun schimburile academice și cooperarea în domeniul geneticii tumorilor endocrine. Acest lucru se realizează prin „collaborative teaching”, schimburi de personal academic, schimburi de publicații, schimburi de studenți, precum și prin vizite ale specialiștilor din cele două instituții partenere. Nu în ultimul rând, tot din venituri proprii am investit în proiecte de cercetare inițiate de medici din Institut, proiecte ce nu au avut șansa unei finanțări prin granturi sau alte fonduri nerambursabile.
Activitatea de cercetare este în strânsă legătură o altă componentă importantă pentru cu o instituție spitalicească – resursa umană. Care este rolul acesteia în activitatea Institutului?
Există două elemente esențiale în sistemul de sănătate. Personalul medical și infrastructura. Țara noastră s-a confruntat ani buni cu o criză majoră cu privire la resursele umane din sănătate. Multe cadre medicale au plecat din țară pentru a-și desfășura activitatea în sisteme medicale mai performante, unde munca este mai bine remunerată. Acest exod a fost diminuat mult începând cu anul 2018. În Institut, în vederea obținerii performanțelor, a fost importantă calitatea managementului resurselor umane. Am aplicat recomandări esențiale: elaborarea unei politici coerente de formare profesională ce a avut consecință dezvoltarea personalului, apoi creșterea numerică pentru a putea acoperi nevoile pe toate palierele. Am modificat unele aspecte legate de condițiile de muncă, nivelul de competențe şi motivarea personalului.
La începutul lunii noiembrie a fost semnat decretul de promulgare a Legii prin care se aprobă Planul național de prevenire şi combatere a cancerului, un document important și pentru pacienții cu afecțiuni oncologice endocrine.
Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național, cât și la nivel mondial. Printre obiectivele planului național de combatere a cancerului se numără crearea unui fond de inovație în sănătate pentru accesul pacienților la tratamente inovatoare și eficiente, standardizarea acordării consilierii specifice pacientului oncologic, precum și strategia de prevenție și educație a pacienților și de alfabetizare în domeniul sănătății a comunităților. Aceste obiective sunt aplicabile și pacienților cu afecțiuni oncologice endocrine.
Ce considerați că este, la acest moment, reprezentativ pentru Institutul Național de Endocrinologie „C.I.Parhon”?
Venim în ajutorul pacienților noștri cu echipa medicală cu cea mai bogată experiență din România în tratarea după ultimele recomandări internaționale a bolilor neoplazice și non-neoplazice endocrine. Odată cu înființarea Comisiei de Oncologie, Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” intră în rândul marilor centre medicale cu abord multidisciplinar al afecțiunilor oncologice. Astfel, Comisia de Oncologie (Tumor Board) este o masă rotundă la care participă în mod regulat medici de diferite specialități pentru a discuta cazurile de cancer care sunt neobișnuite și/sau provocatoare. Medicul oncolog, medicul endocrinolog, medicul specializat în terapie izotopică, medicul chirurg, medicul radiolog și medicul anatomopatolog se întâlnesc cu scopul de a decide asupra celui mai bun plan de tratament posibil pentru un pacient. Sunt discutate toate cazurile în care sunt implicate tipuri mai puțin frecvente de cancer, cazurile care nu au o evoluție standard sub tratament sau cele la care tratamentul curent nu funcționează așa cum ar trebui. Medicii din această comisie provin din medii diferite legate de îngrijirea unui bolnav de cancer, își împărtășesc perspectivele asupra cazului și la final decid care este varianta optimă, personalizată, pentru pacientul aflat în tratament.
Care sunt planurile de viitor pentru Institut?
Planurile sunt axate atât pe activitatea medicală, cât și pe celelalte activități conexe. Toate acestea trebuie să se desfășoare în cele mai bune condiții. Strategia mea inițială s-a transformat repede în planul strategic al Institutului pentru următorii ani. Primii doi ani m-am asigurat să nu lipsească nimic din spital și mă refer aici la materiale sanitare, reactivi, medicamente, dezinfectanți, alimente, urmând ca în următorii doi ani să ne concentrăm pe investiții în aparatură medicală performantă care să faciliteze un diagnostic precis și rapid, dublată de confort atât din punctul de vedere al cazării pacienților, cât și al desfășurării unui act medical performant. Astfel, avem în implementare mai multe proiecte din care două sunt mai mari – unul susținut din venituri proprii, respectiv reabilitarea unui corp de clădire unde își desfășoară activitatea trei secții clinice, și al doilea, susținut cu ajutorul Companiei Naționale de Investiții, respectiv construirea celei mai mari secții de terapie izotopică din țară.
de Bogdan Guță
