Politici de Sanatate

Știință și strategie în politica de mediu și sănătate

25 iulie
14:47 2013

Interviu realizat de Maria Vasilescu cu Rovana Plumb, ministrul Mediului

Calitatea și siguranța vieții și a sănătății populației sunt o preocupare importantă a tuturor organismelor internaționale. Poluarea, toxicitatea, schimbările climatice, calitatea aerului, a apei, a solului toate pot avea impact negativ asupra sănătății și mediului.

Disfuncționalitățile la nivel de mediu afectează starea sănătății populației pe termen scurt, mediu și lung. Prevenirea riscurilor de mediu poate salva mii de vieți în fiecare an. Cum se situează România între țările Uniunii Europene la capitolul prevenție a efectelor negative provocate de schimbările climatice sau de poluare aflăm în EXCLUSIVITATE de la Rovana PLUMB, ministrul Mediului.

Un mediu curat este esențial pentru sănătatea populației. Pe de altă parte, interacțiunea dintre mediu și sănătate este complexă și, câteodată, dificilă. Care sunt prioritățile ministerului pe care îl conduceți în domeniul protejării sănătății populației, din perspectiva mediului?

Una dintre mizele activității de protejare a mediului este, bineînțeles, protejarea sănătății populației. De fapt, sănătatea mediului și cea a oamenilor sunt într-o legătură evidentă și toate deciziile sau activitățile pe care le promovăm au o componentă implicită legată de sănătate. Gestionarea corectă a deșeurilor într-o comunitate, de exemplu, elimină riscuri importante de sănătate pentru populație – tocmai de aceea ne propunem să dinamizăm activitatea în domeniul deșeurilor, unde există încă decalaje foarte mari față de UE. Măsurile de reducere a poluării înseamnă diminuarea riscurilor ca sănătatea oamenilor să fie afectată de factorii poluanți, și exemplele pot continua.

Mai mult, și diversele efecte ale schimbărilor climatice ajung să afecteze tot mai mult sănătatea. Ca element de noutate, am introdus în Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013-2020 o secțiune dedicată acestui subiect, stabilind ca prioritate necesitatea realizării de studii epidemiologice, împreună cu o monitorizare constantă şi o abordare orientată spre prevenţie.

Poluarea aerului, slaba calitate a apei, poluarea solului afectează sănătatea umană prin boli precum cele respiratorii, cardiovasculare, cancer, astm, alergii sau tulburări reproductive. Cum colaborați cu autoritățile din domeniul sănătății, în acest sens?

Nu e neapărat nevoie de un cadru legislativ! Avem un cadru legislativ care definește colaborarea noastră cu autoritatea de sănătate – de exemplu, în domeniul calității aerului, există un Sistem Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA) ce reunește autorități din domenii diverse precum sănătate, silvicultură, transporturi, autoritatea pentru agricultură, consiliile judeţene şi primăriile. Însă nu cadrul legislativ este cel mai important, ci faptul că, în acest cabinet, avem voința și determinarea de a lucra împreună și de a recupera toate aceste decalaje care încă afectează România, în special la capitole precum sănătatea sau infrastructura de mediu.

Pe lângă necesitatea existenței unei legislații puternice în domeniul protejării mediului, trebuie să existe și o campanie (continuă) de educare a populației. Sunteți implicată în astfel de proiecte?

Educația ecologică este una dintre prioritățile mele, ca ministru al mediului. Îmi fac permanent loc în agendă pentru a participa la campaniile de educare desfășurate în școli, fiindcă eu cred în copii și în tineri, în puterea lor de a face o diferență în bine în societate. Am susținut mai multe parteneriate – cu ONG-uri de mediu, cu Ministerul Educației sau cu parteneri comerciali – tocmai pentru ca mesajul de conștientizare să aibă mai multă forță.

O colaborare constantă am avut-o cu Asociația Environ și cu Primăria Municipiului București. Împreună cu ei, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a lansat un program de puncte de colectare mobile pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) și cele de baterii și acumulatori (DBA) – ECOBANCA – Banca ta de reciclare. Obiectivul este realizarea unei platforme de puncte de colectare mobile de la populație, potențând astfel conștientizarea cetățenilor Capitalei în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor electrice și a celor de baterii și acumulatori și impulsionând colectarea efectivă a acestui tip de deșeuri. Baterel și Lumea Non-E este un alt proiect derulat de Ministerul Mediului, împreună cu Environ și Ministerul Educației. Campania a fost implementată la nivelul şcolilor şi liceelor din România şi are la bază un proiect-pilot de informare şi colectare selectivă lansat de Asociaţia Environ în anul 2011.

Ca o inițiativă personală recentă, de Ziua Mondială a Mediului (5 iunie), am lansat proiectul “Viitorul e azi!”, ce are ca scop promovarea tuturor copiilor și tinerilor cu invenții și preocupări în domeniul mediului.

Sănătatea este una dintre prioritățile-cheie ale Strategiei de dezvoltare durabilă a UE. Obiectivele programului de acțiune pentru mediu 2020 sunt, în principal, ameliorarea stării mediului și creșterea economică inteligentă și durabilă în beneficiul cetățenilor, al industriei și al regiunilor din afara UE. Ce se va schimba în România prin această abordare coordonată de la Bruxelles?

Uniunea Europeană îşi propune întotdeauna obiective şi strategii ambiţioase în domeniul protecţiei mediului şi schimbărilor climatice. În prezent, se negociază la nivelul Uniunii Europene Programul general de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre”, care urmărește accelerarea contribuției politicii în domeniul mediului la tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și cu emisii reduse de carbon.

România își asumă automat țintele Uniunii Europene, dar eu nu cred că trebuie să privim aceste ținte ca pe niște obiective străine sau impuse – sunt ținte cu impact real în viața de zi cu zi, în calitatea vieții oamenilor. Uniunea Europeană își propune, de fapt, o dezvoltare durabilă, în condiții de protejare a capitalului natural și de economisire a resurselor. Nu sunt ținte lipsite de relevanță pentru noi, dimpotrivă.

Ce înseamnă, de exemplu, obiectivul de reducere a risipei alimentare? Înseamnă să facem eforturi pentru a nu mai irosi cantități atât de mari de alimente; adică mai puține deșeuri generate și mai puțină presiune pe buzunarul cetățeanului. Ce înseamnă folosirea inteligentă a resurselor? Înseamnă, de exemplu, că deșeurile – pe care astăzi le privim ca pe o povară – pot fi transformate în resurse, valorificate pentru a deveni energie sau pentru a fi folosite în alte sectoare de activitate. Ce înseamnă achiziții verzi? Înseamnă că statul (și tot ce ține de structurile sale în teritoriu) își folosește banii inteligent, cumpărând produse și servicii care nu numai că protejează mediul, dar presupun și economii la buget. Toate acestea sunt componente ale noii atitudini pe care UE o promovează în strategiile sale, și ele au puternice laturi concrete. Cred cu tărie în aceste proiecte și mă implic în mod activ pentru a le vedea realizate.

 Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă România în domeniul mediului?

O problemă și totodată o prioritate ar fi…………….

 

Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna iulie a revistei Politici de sănătate!

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: