Politici de Sanatate

„Știința și accesul la inovație sunt răspunsul adecvat în această bătălie”

05 octombrie
15:26 2020
„Știința și accesul la inovație sunt răspunsul adecvat în această bătălie”

După mai bine de 6 luni de criză mondială de sănătate publică, ochii tuturor sunt ațintiți către producătorii de medicamente, care la nivel european și global încearcă să găsească soluții de tratament și prevenție împotriva COVID-19. Sute de teste clinice cercetează posibile tratamente și peste 180 de vaccinuri, de la companii precum BioNTech-Pfizer, Sanofi-GSK, Johnson & Johnson, CureVac Moderna, AstraZeneca, se află în dezvoltare, unele în faze foarte avansate. Despre mobilizarea companiilor farmaceutice inovative și despre noi paradigme de acces la medicamente salvatoare de vieți, am stat de vorbă cu Alina Culcea, președinte ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente).

Ce înseamnă mai concret această mobilizare fără precedent a industriei farmaceutice?

Într-adevăr, industria farmaceutică a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, sprijinind sistemele de sănătate și demarând proiecte majore de cercetare pentru găsirea de soluții de diagnostic, tratamente și vaccinuri.

Dacă ne referim la sprijinul acordat sistemelor de sănătate, numai în România, ARPIM și companiile sale membre au donat peste 33 de milioane de lei în bani, echipamente de protecție sau în medicamente, donații către stat, asociații și fundații, societăți medicale sau alte organizații implicate activ în lupta împotriva COVID-19. La nivel european și global vorbim de milioane de euro și programe consistente de sprijin.

Dar cea mai mare mobilizare pe care companiile au demonstrat-o și cea mai mare contribuție pe care o pot da înapoi societății sunt sutele de proiecte de cercetare și dezvoltare pentru descoperirea de tratamente și vaccinuri împotriva COVID-19.

Dacă în medie dezvoltarea unui vaccin durează 12-15 ani, în prezent, conform Organizației Mondiale a Sănătății, avem peste 180 de vaccinuri candidate împotriva COVID-19 în dezvoltare, aflate în faze de cercetare, unele chiar avansate. Experiența acumulată de cercetători în lupta cu alte boli, precum Ebola sau HIV, sporește șansele să găsim soluții și să avem arme redutabile într-un timp record. Angajamentul companiilor farmaceutice este unul foarte clar, care pune pe primul loc siguranța pacienților.

Care este principala armă a companiilor farmaceutice în această luptă?

De-a lungul istoriei, în vremuri grele de criză, omenirea a găsit soluții să meargă mai departe, printr-o armă de neînfrânt: știința. Și de această dată, știința și inovația ne vor da mult-așteptatul răspuns, acestea fiind și motorul reacției în timp record a industriei farmaceutice și a cercetătorilor.

Iată doar câteva dovezi în acest sens: secvențierea completă a genomului virusului s-a realizat la doar 30 de zile după înregistrarea primului caz; primul test de diagnostic a fost validat la doar câteva zile după secvențierea genomului; primul vaccin candidat a intrat în studii de fază 1 la 43 de zile de la descifrarea genomului. Procesul de cercetare și dezvoltare pentru a transforma o moleculă cu proprietăți terapeutice într-un medicament necesită investiții de aproximativ două miliarde de euro, în medie, mii de experimente și sute de cercetători implicați.

Acces la medicamente

Cum a schimbat această pandemie paradigmele cu privire la accesul la medicamente?

Dacă ne gândim numai la vaccinuri, liderii mondiali prevăd că am putea avea o metodă eficientă de prevenție cel mai probabil în 2021. Important este însă cum va ajunge acesta la populație. Criza COVID-19 a adus noi paradigme din punct de vedere de aprobare, reglementare, dar și acces la medicamente. Paradigme ce reprezintă noi oportunități pentru implementare pe mai departe a unor politici de sănătate care să răspundă la nevoile societății și ale pacienților. De exemplu, unul dintre medicamentele pentru COVID-19 a primit acces într-un program de tip uz compasional, România solicitând sprijin și recomandări în acest sens de la Agenția Europeană a Medicamentului. Știm că în privința programelor de acces timpuriu și uz compasional, România nu are o legislație specifică, deși este o practică curentă în alte state, și cred că este o experiență importantă pentru a avansa în această direcție. Pe plan local, ARPIM a inițiat un dialog în acest sens cu Agenția Națională a Medicamentului și sperăm ca sugestiile și propunerile noastre pentru dezvoltarea de legislație specifică să fie luate în considerare.

La fel, în privința reglementării, Agenția Europeană a Medicamentului și Agenția Americană similară au inițiat noi procese de aprobare rapidă și de prioritizare a tratamentelor și studiilor clinice care adresează pandemia de COVID-19. Astfel de procese pot fi menținute pentru medicamente inovative, salvatoare de vieți, cu potential extraordinar de a rescrie standardele de tratament în boli importante.

Cu toate acestea, încă ne confruntăm cu probleme majore privind accesul la terapii noi.

Cred că această pandemie ne-a arătat poate într-un mod brutal, dar adevărat, cât de important este ca România să fie în rând cu țările europene și să aibă acces la standarde de îngrijire și tratament avansate. Știm cu toții că mii de medicamente au dispărut în ultimii ani din cauza unor prețuri nesustenabile din punct de vedere economic și a unor taxe împovărătoare aplicate mediului privat și, deși s-au făcut progrese, încă mai e mult de lucru.

Pentru o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare (timpul mediu de la aprobarea unui nou medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului până la acces fiind de aproape 4 ani), este nevoie de un sistem de rambursare coerent și predictibil, o promisiune asumată de majoritatea guvernelor din ultimii ani, în primul rând în fața milioanelor de pacienți români, dar respectată doar în parte.

Consiliu Strategic al Inovației în Sănătate

Care este promisiunea industriei farmaceutice pentru un sistem sanitar mai bun, pe mai departe?

Criza din acest moment reprezintă un punct de inflexiune pentru sistemele de sănătate. Din nefericire, România se află la coada clasamentelor europene în privința procentului din PIB alocat sănătății și în topuri în privința deceselor din boli prevenibile și tratabile, de aceea sistemul de sănătate are nevoie de investiții în infrastructură, de resurse umane și de acces la soluții de ultimă generație.

Ca partener constant în această luptă, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente susține că un dialog structurat despre sănătate, văzută ca o oportunitate strategică și o investiție în viitor, este absolut necesar, prin implicarea principalelor părți interesate (Guvern, mediul universitar, pacienți, companiile farmaceutice, industria IT, etc).

Printre măsurile propuse de ARPIM se numără crearea unui Consiliu Strategic al Inovației în Sănătate, în coordonarea Instituției Primului-Ministru sau sub patronajul Președinției României, care să propună planuri de acțiuni pe următorii 5 ani și să elaboreze planul de țară în domeniul inovației medicale; implementarea unui Plan Național de Cancer, care să includă definirea traseului pacienților pentru primele 5 cancere ca și mortalitate. În plus, printre măsurile urgente, identificată în timplul crizei de COVID-19 este implementarea Strategiei Naționale de e-health, prin recunoașterea și definirea consultației de telemedicină (la distanță) de Colegiul Medicilor, reglementarea modalităților de decontare și crearea registrelor pentru primele 5 patologii ca mortalitate în România.

Acestea sunt numai câteva din obiectivele majore pentru România care pot ajuta la construirea unui sistem de sănătate rezilient, capabil să facă față provocărilor (sanitare și economice) și unde asociația noastră poate veni cu know-how important în sprijinul autorităților.

Accesul la medicamente noi trebuie să rămână o prioritate. În 2020, doar 31 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate și gratuite, în timp ce alte zeci de medicamente salvatoare de vieți așteaptă includerea în lista celor compensate. Fără un acces constant la terapii de ultimă generație, România nu va putea ține pasul cu ceea ce se declară politic ca deziderat al ultimilor ani: dorința ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene. Orice întârziere cauzată de procese administrative birocratice (aprobarea dosarelor de compensare, pregătirea notelor de fundamentare și a deciziilor guvernamentale) și lipsa fondurilor necesare inovației vor costa pacientul român zile de viață cu o calitate scăzută sau chiar zile de viață pierdute în unele cazuri (destul de multe, din păcate) de patologii grave.

Mobilizarea de resurse financiare în sectorul de sănătate vizibilă și salutară pe perioada pandemiei nu adresează, din păcate, problemele grave de fond ale sistemului, de aceea, fără o investiție constantă și consistentă în acest domeniu, acestea vor continua să impacteze negativ viețile a milioane de români.

de Valentina Grigore

 

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: